România urmează modelul Bulgariei și vrea să investească în baterii pentru stocarea energiei electrice – presa din Grecia

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Analiză a publicației elene Energy Press, via Rador: Cu o capacitate de stocare deja instalată de 635 MW și cu încă 4 GW în plan până în 2030, piața românească se profilează ca una dintre cele mai promițătoare piețe din regiunea balcanică în sectorul de stocării de energie, fiind plasată de Aurora Energy Research printre primele 8 din Europa, conform celor mai recente analize.

Dinamica pieței este similară, păstrând proporțiile, cu piața bulgară, în principal din punctul de vedere al faptului că ambele piețe au făcut pași semnificativi în maturizarea și dezvoltarea portofoliului lor în domeniul stocării într-o perioadă extrem de scurtă, spre deosebire de piața din Grecia, care este în mod tradițional mai matură în cursa spre energia verde, dar nu a transpus această evoluție într-un mod similar în cazul stocării.

Concret, așa cum arată datele incluse în Raportul Market, Policy and Regulatory Overview al Aurora Energy Research, portofoliul României numără deja sisteme de stocare în funcțiune cu o putere totală de 635 MW și o capacitate totală de 1202 MWh, având în plan un obiectiv mai amplu, de ordinul a 4,7 GW/10,5 GWh.

Conform datelor disponibile, în proiectele în funcțiune sunt implicați peste 14 „jucători”, inclusiv companiile grecești PPC și Motor Oil, iar cel puțin alte 10 companii așteaptă la „coadă” să intre pe piață, ceea ce confirmă interesul investițional puternic, un interes care, la rândul său, justifică și „confirmă” așteptările pentru o dezvoltare rapidă a stocării în această țară, utilizând atât schemele de sprijin, cât și dinamica pieței.

De remarcat faptul că marea majoritate a proiectelor aflate în plan, și anume 80,5%, se referă la baterii merchant, restul fiind împărțit între schemele de sprijin pentru proiecte standalone (12,6%) și hibride (6,9%).

Scenariul de bază, așa cum a fost analizat de Aurora Research, luând în considerare toți parametrii care afectează maturizarea și implementarea proiectelor, prevede extinderea portofoliului de stocare al țării la 4 GW până în 2030. În prezent, poziția de lider de piață este deținută de Nova Power and Gas, cu un portofoliu în funcțiune de aproximativ 350 MW, cu perspectiva dezvoltării a încă 600 MW până în 2028 și cu planuri în dezvoltare în total de aproximativ 1.200 MW. Restul pozițiilor de top în ceea ce privește capacitatea instalată sunt ocupate de GURIS Group, Monsson și Core Value Capital/LSG Group/Green Source.

În orice caz, analiza pieței românești, așa cum s-a menționat mai sus, evidențiază caracteristici similare cu cazul Bulgariei, unde ambele piețe au părut mai determinate și mai îndrăznețe în dezvoltarea sistemelor de stocare, ajungând astăzi să fie „pionieri” în regiunea balcanică.

Mai concret, așa cum subliniază analiștii de la Aurora Energy Research, România a urmărit de la început promovarea bateriilor merchant, acordând autorizație și acces pentru astfel de proiecte la rețea, ceea ce a venit și în concordanță cu intenția și determinarea băncilor de a se implica în acest domeniu și de a finanța astfel de proiecte, în ciuda riscului de expunere pe piață.

Această opțiune pentru mai multe proiecte de tip merchant nu a venit din senin, ci ca răspuns la datele de piață analizate de ambele părți, investitori și bănci, care au recunoscut multiplele beneficii în cazul primelor proiecte puse în funcțiune și au putut valorifica atât arbitrajul pieței, cât și fluxurile de venituri de pe piața de echilibrare.

Cu alte cuvinte, Grecia s-a dovedit a fi „suprareglementată”, pierzând timp prețios cu intrarea pe piață a unor proiecte pur comerciale, lucru care ar urma să se întâmple în lunile următoare prin invitația adresată în acest sens de către Ministerul grec al Mediului și Energiei pentru bateriile merchant.

Pe lângă cele de mai sus, piața de echilibrare din România, așa cum se arată în raport, a reprezentat un stimulent puternic pentru investitori să se implice, iar rezultatul a fost deosebit de remarcabil, constituind o sursă bună de venit. Desigur, această realitate apare ca urmare a caracteristicilor de bază pe care le deține piața de echilibrare din România.

Numărul participanților rămâne limitat, la fel de limitată fiind și capacitatea disponibilă pentru a oferi energie și putere de echilibrare, ceea ce, la rândul său, creează condiții favorabile pentru stabilirea și menținerea prețurilor la niveluri ridicate.

Un al treilea parametru care a alimentat ratele de creștere ale pieței românești în sectorul de stocare este regimul actual privind proiectele collocated. Concret, România a adoptat o schemă mai flexibilă în ceea ce privește funcționarea proiectelor hibride, permițându-le să utilizeze pe deplin capacitatea bateriei, spre deosebire de Grecia, unde în cazul 11A se aplică o restricție de injectare pe orizontală de 60% fără posibilitatea preluării din rețea, iar în cazul 11B există restricții eșalonate de injecție în rețea cu 0% în timpul orelor de prânz. De exemplu, aceste restricții din categoria 11B duc la o depreciere a IRR (rata internă de randament) de ordinul a 2-3%, așa cum au indicat analiștii de la Aurora Energy Research, citând rezultatele unui „exercițiu” desfășurat în acest sens pe bazele realității din Grecia.

Traducerea Rador: Carolina Ciulu