G4Media.ro

Revista Science: Măsurile anti-pandemie care afectează bunăstarea copiilor, cum ar fi închiderea…

sursa foto: Pixabay.com

Revista Science: Măsurile anti-pandemie care afectează bunăstarea copiilor, cum ar fi închiderea școlilor, trebuie luate doar dacă sunt dovedit utile / Există foarte multe dovezi că astfel de măsuri mai mult dăunează celor mici

La opt luni de când pandemia de Covid-19 a cauzat închiderea școlilor în majoritatea țărilor lumii, timp în care s-a făcut școală online după posibilități, s-au dat examene și s-a revenit la clasă după vacanță, rolul copiilor în transmisia noului coronavirus rămâne incert, reiese dintr-o sinteză realizată de revista Science pe baza studiilor făcute până acum pe această temă. Ppotrivit publicației, dovezile acumulate până acum sugerează că mediul educațional are un rol limitat în transmisie atunci când sunt luate măsuri de combatere a epidemiei, într-o manieră ce contrastează profund cu situația altor viruși cu transmitere respiratorie. Analiza spune că, spre deosebire de primăvară, acum există o bază de referințe pentru eventualele decizii de închidere a școlilor, dar acestea ar trebui luate cu mare precauție, având în vedere daunele pe care închiderea școlilor le produce indirect.

  • “Măsurile de temperare a efectelor pandemiei, care afectează bunăstarea copiilor, trebuie să fie luate doar dacă există dovezi că ele sunt de ajutor, pentru că există foarte multe dovezi că ele produc daune”, arată analiza Science.

Aceasta notează că, la începutul anului, decizia de a închide școlile ca reacție la pandemie a reflectat așteptarea produsă de alte epidemii, că minorii vor fi o componentă-cheie a lanțului de transmisie. Totuși, dovezile care au apărut ulterior au dovedit că, cel mai probabil, nu este și cazul acestei pandemii.

Citește articolul complet pe EduPedu.ro

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

7 comentarii

  1. USR=PNL=PSD=PCR

  2. Publicatia instiga fatis la selectia naturala-exemplarele bolnave sa dispara, iar adn bun sa dainuie!Hai Sictir darwinistilor!

    • Iata un exemplu, sau exemplar, de individ complet ignorant care vorbeste in dodii. Nu stie nici ce este Science, nici stiinta, nici articol stiintific (de diverse tipuri), nici selectia naturala, nici boala, nici nimic, dar are gura plica de … sictir.
      Unul care „intelege” repede. Si apoi se baga peste altii sa le explice si sa hotarasca el. Nu i-a dat nimeni inca o scatoalca sa-l culce la pamant.

  3. Multumesc G4 ca ati preluat acest articol din Science!
    Poate reusim sa intoarcem nebunia asta de decizii luate fara intelegerea dovezilor stiintifice.

  4. Deci studiul a dovedit ca scoala nu este un element cheie in transmiterea virusului,in conditiile in care scolile au fost inchise din martie pana in septembrie.In ce scoli au studiat,din Noua Zeelanda si China care au avut intre 0 si 5 cazuri de infectare pe zi toata vara?

    • Asta reiese din titlul pus articolului de g4media ,de fapt in articol se spune clar ca „studiul” a dovedit(?) ca rolul copiilor in transmiterea virusului ramane incert. In concluzie a dovedit ca nu stiu nici ei care e treaba.

  5. Mda, dacă se citește articolul cu atenție, nu din avion și nu cu interpretare partizană a la Ioan, se înțelege foarte clar că de fapt nu se știe cu adevărat ce și cum. Autorii articolului vorbesc de o grămadă de măsuri care trebuie să fie luate pentru a putea deschide școlile (testare continuă, anchete epidemiologice, crearea de „bule de siguranță” în mediul școlar etc).
    Articolul spune că școala în sine nu pare a fi principalul vector de transmitere. Ce nu se menționează în articol e modul de organizare foarte diferit al școlilor în lume: e o mare diferență între o țară unde copilul e luat de autobuzul școlii (ca în Statele Unite), e adus cu mașina la școală de părinte (ca în Europa de Vest) și una în care copilul ia un mijloc de transport în comun spre școală (ca în România).
    Alt lucru pe care articolul nu îl menționează e că, în condițiile unei testări insuficiente a populației și unei transmiteri comunitare accentuate, nu poți avea niciun control pe vectorii principali ai răspândirii, drept care acționezi asupra celor mai mici, dar pe care îi poți controla. Probabil nu restaurantele și cafenelele sunt vector principal, dar le închizi. Probabil nici teatrele nu sunt vector principal, dar le închizi. Se minimizează riscurile ce pot fi minimizate, sperând într-un oarecare succes. Și, în toate cazurile de lockdown, măsurile au funcționat și au coborât numărul de cazuri.
    De fapt, ceea ce autorii articolului lasă să transpară e că, în opinia lor, e preferabil de trecut la un sistem de învățământ de tip „internat” (cum sunt marile universități americane sau, în România, liceele militare), în care separarea elevilor într-o bulă bine controlată, testată, în care virusul poate circula fără a provoca decese foarte multe, ar putea fi soluția. Dar și ei recunosc că nu există încă date foarte multe despre efectele pe termen lung ale virusului asupra sănătății celor de vârstă școlară. Așa că pare o teoretizare pe linii aparent corecte, dar fără a introduce în ecuație multiple elemente ce țin de organizarea activității școlare. Un fel de „n-ar fi rău să fie mai bine” foarte intelectual.