Restaurare inovatoare: elemente funerare și „QR-cruci” într-un proiect din Buzău / Multe cruci sunt băgate în fundaţiile de la garduri, prin sat, pentru că oamenii aveau nevoie de materiale de construcţii

Peste 150 de elemente funerare aparţinând ansamblului Sfântul Nicolae din localitatea Gura Sărăţii, judeţul Buzău, ar putea fi restaurate până la finalul anului graţie unui proiect demarat de către un localnic ce şi-a propus crearea unor „QR-cruci” pentru identificarea şi istoricul celor decedaţi, câteva dintre monumente fiind recuperate din fundaţiile unor garduri sau folosite ca elemente decorative de către o parte dintre săteni, transmite Agerpres.

Proiectul a debutat în anul 2023, atunci când, dorind să îşi cunoască mai bine comuna Merei, cea în care a copilărit, Iulian Tănaşcu a identificat ansamblul Sfântul Nicolae din localitatea Gura Sărăţii, un cimitir vechi. Din dorinţa de a se documenta mai bine, el a observat o serie de monumente funerare parţial sau total îngropate, iar altele rupte de la bază.

„Mi s-a părut un peisaj dezolant. Pe acelaşi teren am observat că exista o căsuţă fix în mijloc, lucru ce m-a făcut să îmi doresc să vad ce este înăuntru. Am deschis uşa şi am observat că era o cruce din lemn cu Mântuitorul care stătea pe ceea ce părea să fie o masă, învelită cu o muşama. Dând la o parte muşamaua, am observat că era o veritabilă Sfântă Masă, fapt din care am dedus că, fix în acel moment, eram într-un fost altar”, a precizat, pentru AGERPRES, Iulian Tănaşcu, fondatorul „Călător prin România”.

Cu ajutorul unor localnici din zonă, în urma unor discuţii cu parohul localităţii Dealul Viei, sat aflat în imediata apropiere a ansamblului, şi sprijinit de primarul comunei, vlogger-ul buzoian a făcut demersuri în vederea demarării unor lucrări de restaurare a monumentelor funerare şi transformării lui într-un punct de atracţie turistică, axat pe elemente de artă funerară.

Totodată, iniţiatorul proiectului a contactat Direcţia Judeţeană de Cultură, Ministerul Culturii şi pe cel al Economiei şi Turismului, pentru obţinerea unui acord.

Primul lucru, povesteşte Iulian Tănaşcu, a fost să observe zona de sus.

„Am observat că majoritatea cioturilor de cruci şi cele îngropate formau un contur de tip cruce în jurul căsuţei, motiv pentru care am dedus că biserica încă era acolo. Cu un cuţit gradat special, am împuns în pământ în mai multe zone de lângă căsuţă şi, la 10 centimetri adâncime, am identificat fundaţia fostei biserici. Mergând de-a lungul fundaţiei, am scos naosul, pronaosul, absidele si altarul, iar la intrarea în biserica am identificat o zonă pietroasă. Săpăturile au continuat de-a lungul acelor pietre şi am scos la iveala un drum de 38 de metri lungime (de la biserică la poarta de intrare în ansamblu) şi de 4 metri lăţime”,spune acesta.

Următorul pas a fost să inventarieze toate crucile identificate şi să le cureţe.

„Am construit o echipă cu preotul paroh Laurenţiu Dan Damian, cu Antonela Dragomir, cu Iuliana Călina (colega mea) şi Cristian Pătrănoiu şi, împreună, am cartografiat crucile pe care le-am identificat la început. De asemenea, împreună, am luat decizia de a scoate toate aceste cruci la lumină, de a le curăţa, de a le instala din nou, pe acelaşi loc, la nivelul solului şi de a le scana 3D, astfel încât să poată fi cercetate de către doritori. De asemenea, am realizat o bază de date cu toţi oamenii de pe cruci (tot ce am găsit până acum), precum şi cu simbolurile etnografice de pe ele. Ne dorim ca fiecare dintre aceste informaţii să fie încapsulate în cadrul unor coduri QR, iar vizitatorii să le scaneze pentru a afla povestea fiecărei cruci. Legat de codul QR, acestea vor încapsula modelul 3D al crucii, explicaţiile etnografice despre simboluri şi date despre cei a căror cruce era. De asemenea, vrem să punem tot textul de pe cruce într-o secţiune. În momentul în care scanezi QR-ul, ajungi în secţiunea fiecărei cruci (o să fie QR-cruce). Acolo o să ai absolut toate detaliile despre ele”, a precizat Iulian Tănaşcu.

Proiectul a întâmpinat dificultăţi încă de la debut, ca urmare a faptului că o parte dintre crucile aflate anterior în cimitir au fost luate de către localnici, unele dintre ele fiind folosite chiar la turnarea unor fundaţii.

„În cazul celor decorative, oamenii le-au predat de bună voie atunci când au văzut că am început lucrul aici. Ni le-au adus ei pe şantier direct. În legătură cu cele din fundaţii, unde am putut, am mai preluat nişte nume. O altă parte dintre ele erau băgate la 2-3 metri sub pământ. Multe sunt băgate în fundaţiile de la garduri, prin sat, pentru că aveau nevoie de materiale de construcţii, de piatră şi era mai ieftin. Au fost luate în primii ani de la dezafectarea cimitirului. Altele, culmea, au fost folosite ca elemente decorative”, subliniază buzoianul.

De la debutul proiectului şi până în prezent, localnicul a reuşit să identifice în jur de 150 de cruci, dintre care 100 sunt pregătite pentru scanare.

Totodată, coordonatorul proiectului a reuşit să strângă în jurul echipei sale şi săteni care au apreciat gestul său de a reabilita monumentele funerare.

„Până în prezent, după un an de săpături, am identificat, scos şi curăţat puţin peste 100 de cruci, iar munca merge greu deoarece, de fiecare dată când ne apucăm de treabă, mai identificăm cruci mai mici sau mai mari îngropate total. De asemenea, lucrăm foarte încet deoarece nu trebuie să ciobim sau zgâriem nicio cruce. Deoarece volumul de lucru este foarte mare, am apelat la ajutorul domnului Ion Tîrlaşu din comuna Stîlpu care, fiind interesat de activitatea noastră aici, ne-a oferit ajutor. De asemenea, din ce în ce mai mulţi săteni se adună şi ne oferă ajutor. Uşor, uşor, prin ceea ce am făcut, am trezit o comunitate care devine, din ce în ce mai interesată şi pasionată de istoria proprie”, spune Iulian Tănaşcu.

După un an de activităţi, proiectul de reamenajare a moumentelor funerare abia a ajuns la jumătate, iar dorinţa echipei este ca până la finalul anului să finalizeze inventarierea şi scanarea lor.

„Deja se văd anumite îmbunătăţiri din punct de vedere estetic. De asemenea, în zona din spate a ansamblului, o zonă care este goală, dorim să realizăm o mică ‘rezervaţie’ de trovanţi. Am recuperat un număr însemnat de astfel de trovanţi de la excavările din zonă, din perioada în care se lucra la canalizare. Vrem ca oamenii să se bucure de tot potenţialul turistic şi cultural, într-o singură zonă. De asemenea, vom realiza activităţi de plantare de copaci”, dezvăluie Iulian Tănaşcu.

La sfârşitul săptămânii trecute a fost executată ultima parte de terasament de pe partea stânga a ansamblului, fiind astfel aranjate şi securizate peste 100 de elemente funerare. Totodată, au fost purtate discuţii informale cu experţi peisagişti, pentru a realiza din ansamblu nu doar un punct cultural-istoric, ci şi unul atractiv.

Domeniul ansamblului cuprinde atât elemente funerare, cât şi o alee cu piatră de râu, lungă de 38 de metri şi lată de 4 metri şi spaţii care pot fi amenajate cu trovanţi. În zona respectivă există un inventar centralizat care cuprinde 124 de elemente funerare.