Republica Moldova: după transnistreni, și găgăuzii proruși de la Comrat caută noi provocări. Parlamentul local de la Comrat a anulat interdicția simbolurilor de război pro-rusești

Adunarea Populară [Parlamentul local] a Unității Autonome Găgăuze din cadrul Republicii Moldova a adoptat, vineri, o decizie prin care a anulat interdicția purtării panglicii bicolare a „Sfântului Gheorghe” pe teritoriul Găgăuziei, împotriva deciziei autoritățile centrale de la Chișinău.

UTA Găgăuză este o autonomie locală de sub 150.000 de oameni în sudul Republicii Moldova, locuită de etnici găgăuzi de origine turcă, dar cu puternică filiație politică și lingvistică prorusă.

Parlamentul local UTA Găgăuză include și mulți socialiștii proruși, conduși de facto de fostul președinte Igor Dodon. Majoritatea deputaților din această Adunare Populară sunt simpatizanți ai Moscovei, iar decizia a fost luată cu unanimitate de voturi.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05;35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Igor Dodon este cel care a spus încă de adoptarea acestei legi de interzicere a simbolurilor „V” și „Z”, dar și a panglicii Sfântului Gheorghe că el va sfida legea și a chemat și alegăturii partidului său cu viziuni proruse să o sfideze pe motiv că ar întina memoria ostașilor sovietici care ar fi „eliberat” Moldova în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

„Memoria nu se cumpără și nu se vinde”, a adăugat deputatul Serghei Cimpoeș, inițiator proiectul legislativ din Adunarea Populară a UTA Găgăuză. El a precizat că deputații găgăuzi ar fi transmis o declarație către deputații din Parlamentul Republicii Moldova după ce proiectul a fost votat în prima lectură, prin care au solicitat retragerea proiectului, dar demersul nu a fost luat în seamă.

Potrivit portalului Moldovacurata.md, în anul 2016 procurorii gestionau două dosare în care figura numele lui Serghei Cimpoeș – unul pentru insolvabilitate intenţionată cu cauzarea de daune în proporţii deosebit de mari companiei „Vegfrutis” și altul în baza acuzațiilor de escrocherie.

Deputatul local găgăuz Nicolai Dudoglo susține că deputații din Parlament ar fi trebui mai întâi să se consulte cu deputații Adunării Populare de la Comrat înainte de a lua decizii care vizează locuitorii Găgăuziei și a anunțat pe data de 9 mai – Ziua Victoriei, sărbători de ruși – gagaăuzii vor ieși în marș cu panglica „Sf. Gheorghe” în piept.

Un alt deputat din Adunarea Populară, Victor Petrov, a susținut zilele trecută că a cumpărat destulă panglică a Sf. Gheorghe care va fi oferită tuturor celor care vor veni la parada de pe 9 mai.

În urmă cu circa jumătate de an,  Invitat într-o emisiune la un post TV afiliat socialiștilor, Petrov a declarat că va iniția un referendum național pentru a determina autoritățile centrale de la Chișinău să acorde limbii ruse statutul de a doua limbă de stat. În timpul alegerilor prezidențiale din noiembrie 2020,

Petrov a susținut o conferință de presă la Chișinău în care a afirmat că în numele forțelor sociale din Găgăuzia este dispus să-l apere pe liderul PSRM, Igor Dodon, în cazul în care „Occidentul va încerca să destabilizeze situația din Republica Moldova”.

Control și apoi anulare a deciziei de la Comrat

Reacția ministrului Justiției, Sergiu Litvinenco, nu s-a lăsat prea mult așteptată, după decizia adoptat vineri la Comrat în autonomia găgăuză.

„Decizia Adunării Populare a Găgăuziei prin care se permite purtarea și păstrarea bandei bicolore negru-portocaliu pe teritoriul Găgăuziei (răspândirea căreia a fost interzisă anterior de către Parlamentul Republicii Moldova, în contextul folosirii ei în războiul din Ucraina) conține toate aparențele unui act ilegal”, a scris Litvinenco pe pagina sa de Facebook. El a precizat că legea locală votată vineri nu vizează niciunul din domeniile prescrise de lege.

„De asemenea, adoptarea unui asemenea act reprezintă un precedent periculos, care ar avea ca efect o „dezincriminare indirectă” a unor fapte sancționate de legislația națională, prin restrângerea aplicabilității normelor contravenționale, penale, precum și a normelor speciale privind contracararea activității extremiste în anumite regiuni ale țării. Mai mult decât atât, această abordare este inadmisibilă, ținând cont de specificul normelor în discuție, care se aplică uniform cu referire la orice persoană care se află oriunde pe teritoriul țării noastre”, a precizat ministrul.

Litvinenco a adăugat că legea în cauză adoptată vineri de Adunarea Populară a UTA Găgăuză urmează a fi supusă controlului de legalitate prin intermediul oficiului teritorial al Cancelariei de Stat și cel mai probabil actul contestat care fi suspendat, în corespundere cu prevederile legislației naționale.

Pe 20 aprilie, Legislativul de la Chișinău a votat în cea de-a doua lectură interzicerea simbolurile de război, inclusiv panglica Sf. Gheorghe folosită de ruși ca simbol în cadrul invaziei din Ucraina. Persoanele fizice care nu respectă interdicția riscă amenzi până la 9.000 de lei moldovenești [circa 450 de euro] sau muncă în folosul comunității de la 30 la 60 de ore.

De asemenea, persoanele cu funcție de răspundere riscă o amendă până la 18.000 de lei [900 de euro], iar persoanele juridice pot fi amendate cu până la 30.000 de lei [1.500 de euro].