G4Media.ro

REPORTAJ din țara vecină sfâșiată de război și corupție. Ce îi aşteaptă…

REPORTAJ din țara vecină sfâșiată de război și corupție. Ce îi aşteaptă pe ucrainenii conduşi de actorul de comedie Zelenskiy: o schimbare radicală sau o dezamăgire cruntă?

Ucrainenii îşi pun speranţe foarte mari în noul preşedinte al ţării, Volodymir Zelenskiy. Oamenii aşteaptă rezultatele promise în campanie, după ce în primăvară peste 70 la sută dintre ei l-au votat pe actorul de comedie la şefia statului. Zelenskiy a jucat într-un serial de televiziune chiar rolul unui preşedinte care luptă cu corupția, iar în alegeri a venit cu o agendă reformistă şi radicală. Acum, ucrainenii vor ca el să aducă anticorupția în realitate. Mai vor pace în estul ţării, în zona de conflict cu separatiştii pro-ruşi, dar şi preţuri mai mici la gaze şi electricitate. Pe scurt, o viaţă mai bună.

Retragerea din estul Ucrainei. Noul preşedinte a promis că va soluţiona mai repede conflictul armat din Donbass, estul Ucrainei, care a făcut peste 13.000 de victime şi a lăsat pe drumuri peste un milion de oameni. De altfel, Zelenskiy a fost votat covârşitor în estul ţării tocmai pentru pacea promisă.

Traumele războiului sunt vizibile în zonele din proximitatea liniei frontului cu separatiştii pro-ruşi. Sloviansk se află în regiunea Donetsk din estul Ucrainei, la numai 40 de kilometri de linia de contact. Oraşul a fost atacat în aprilie 2014 de separatiştii conduşi de Arsen Pavlov, poreclit Motorola şi, până la eliberare, în iulie acelaşi an, a fost sub ocupaţia pro-ruşilor. Au mai rămas şi astăzi ruinele unor clădiri atacate de separatişti, o grădiniţă şi un spital de psihiatrie. Din fericire, copiii nu erau în clădire în momentul atacului, iar pacienţii cu boli psihice au fost eliberaţi de separatiştii care şi-au stabilit poziţie de tragere în spitalul aflat pe o colină.

FOTO: Ruinele unei grădinițe din Sloviansk; Sursa: G4media.ro

„Au fost momente grele, peste tot erau blindate. Mi-e foarte greu să îmi amintesc acele clipe fără să îmi dea lacrimile. Totul era distrus”, îşi aminteşte Miroslava Horuzha, directoarea unei şcoli distruse în confruntările armate. Ea este din Uspinka, un sat din zona controlată acum de separatişti, şi nu şi-a mai văzut casa de 5 ani. Şcoala din Sloviansk a fost refăcută între timp, iar copiii, precum Renata, se bucură să meargă la ore.

FOTO: Renata (dreapta) şi colegele ei la şcoala din Sloviansk; Sursa: G4media.ro

Zelenskiy a început implementarea acordului de pace de la Minsk după ce pe 1 octombrie a semnat aşa-zisa formulă Steinmeier pentru soluţionarea conflictului, alături de reprezentanţi ai Moscovei, republicilor separatiste şi OSCE. Soluţia este numită astfel după numele preşedintelui german Frank-Walter Steinmeier, fost ministru de Externe în cabinetul Angelei Merkel.

Potrivit acordului, Ucraina trebuie să organizeze alegeri libere în teritoriile ocupate din regiunile Donetsk şi Luhansk şi să acorde o largă autonomie teritoriului separatist. În schimb, trupele beligerante vor fi retrase, iar controlul frontierei cu Rusia va fi transferat Ucrainei, spune preşedintele Zelenskiy. Armata ucraineană şi separatiştii pro-ruşi au început deja retragerea controlată a trupelor. Primii paşi au fost făcuţi în Zolote şi Petrovske din regiunea Luhansk.

FOTO: zona controlată de separatişti; Sursa: G4media.ro

Implementarea acordului nu este un proces simplu, chiar dacă populaţia doreşte pacea. Naţionaliştii acuză o capitulare a ţării în faţa Rusiei. De altfel, imediat după semnarea formulei Steinmeier de către Zelenskiy, în Kiev au avut loc proteste de stradă. „Aş vrea să ne recuperăm teritoriul prin victorie. Vreau ca acolo să fie arborat steagul ucrainean. Nu vreau ca acele teritorii să fie autonome şi să rămână sateliţi ai Federaţiei Ruse”, spune Oleksandr, un tânăr din Kiev.

În plus, opoziţia condusă de fostul preşedinte al Ucrainei, Petro Poroşenko, acuză faptul că doar ucrainenii se retrag, nu şi pro-ruşii, în ciuda faptului că monitorizarea OSCE a stabilit că, cel puţin în Zolote şi Petrovske, ambele tabere au făcut un pas în spate. Cert e că mulţi dintre ucrainenii de rând nu cred că ruşii se vor ţine de cuvânt până la capăt.

FOTO: Check-point la intrarea în Mariupol; Sursa: G4media.ro

”Nu vedem niciun semn că şi trupele pro-ruse sunt retrase, aşa cum a fost convenit prin acordul de la Minsk. Promisiunile lui Zelenskiy pentru o schimbare rapidă s-ar putea să fie o glumă bună”, a declarat Rostyslav Pavlenko, un parlamentar din Rada supremă de la Kiev, din partea partidului Solidarităţii europene al fostului preşedinte Petro Poroşenko.

”Alegerile libere sunt cheia în regiunea separatistă”, spune Evheniya Kravchuk, parlamentar al partidului „Slujitorul poporului” al preşedintelui Zelenskiy. Ea susţine că implementarea formulei Steinmeier semnate la Minsk în formatul Normandia (Ucraina-Rusia-Franţa-Germania) este soluţia pentru pace.

Conflictul din Donbass a început în aprilie 2014, după ce în martie, forţele pro-ruse au anexat peninsula Crimeea. Anexarea Crimeei şi conflictul armat din Donetsk şi Luhansk au fost precedate de protestele masive cunoscute drept Euromaidan, care l-au alungat de la putere pe preşedintele pro-rus Viktor Ianukovici, în februarie 2014. În toamna lui 2013, Ianukovici a refuzat să semneze acordul de asociere cu Uniunea Europeană, ceea ce a condus la protestele sângeroase din piaţa Maidan din centrul Kievului, soldate cu 100 de morţi şi peste 1000 de răniţi.

Speranţe pentru o viaţă mai bună. Potrivit unor studii, locuitorii din estul Ucrainei, din apropierea liniei frontului cu separatiştii pro-ruşi, se plâng cel mai mult de sărăcie, şomaj, alcoolism şi corupţie.

Programul de dezvoltare al Naţiunilor Unite încearcă să îi ajute să-şi deschidă mici afaceri. „De exemplu, în industria frumuseţii sau a serviciilor de formare profesională. Sunt şi domenii specifice zonei cum ar fi ceramica”, a declarat Oleksii Makhniboroda, coordonator al programului dezvoltare afaceri al Naţiunilor Unite în estul Ucrainei.

Marile afaceri au avut şi ele de suferit din cauza războiului. Şantierul naval din Mariupol, port la marea Azov, şi-a pierdut 70 la sută din contracte, iar 600 de angajaţi au rămas pe drumuri. „Am încheiat contracte de reparaţii, dar din nefericire, după ce s-a întâmplat în strâmtoarea Kerch cu navele noastre militare care au fost capturate de ruşi, contractele au fost anulate”, a declarat Oleg Turskyi, director al şantierului naval din Mariupol.

FOTO: şantierul naval din Mariupol; Sursa: G4media.ro

Acum, oamenii aşteaptă din partea lui Zelenskiy să-şi pună în practică promisiunile cum ar fi reducerea preţurilor la utilităţi, care au explodat în toamna anului trecut. Ţara condusă pe atunci de Poroşenko a luat măsuri privind liberalizarea preţurilor ca să primească împrumuturi de la FMI. Creşterea preţurilor la gaz şi energie l-a costat pe Poroşenko care, în aprilie acest an, a pierdut alegerile în faţa lui Zelenskiy.

„Am zis: „În sfârşit un om nou! El va schimba preţurile!” Dar nimic nu s-a schimbat. Sunt pensionară, îmi este foarte greu şi tot ce face este bla-bla-bla. Este foarte greu”, spune Larisa, o femeie din Mariupol.

”Acum, este o aşteptare foarte mare pentru a reduce preţurile la utilităţi. Este o problemă pe care guvernanţii trebuie să o gestioneze sau să explice cumva oamenilor că una au promis şi altceva permite bugetul”, a declarat Rostyslav Pavlenko, parlamentar din opoziţie.

În Ucraina, salariul minim este de 160 de dolari, adică în jur de 700 de lei, în vreme ce salariul mediu net este de 400 de dolari, adică aproape 1700 de lei. Spre comparaţie, în România, salariul minim este de peste 2000 de lei, iar cel mediu net peste 3000 de lei.

Creditarea este foarte scumpă pentru oamenii de rând, practic nu există. „Dacă vrei să îţi cumperi o locuinţă, trebuie să o faci cu banii pe care îi ai, nu poţi să iei credit de la bancă”, spune Andrei, un tânăr din Kiev. El povesteşte că, în urmă cu 10 ani, a depus 10.000 de dolari la o bancă de încredere. „După câţiva ani, m-am dus să retrag banii şi mi-au spus că au dispărut din cauza crizei. Am fost şi recent şi mi-au spus să revin peste 3-4 ani”, spune Andrei, cu un aer uşor amuzat, făcând haz de necaz.

Anticorupţia lui Zelenskiy. Ucraina are încă din 2014 „un DNA”. La ei se numeşte NABU (National Anti-Corruption Bureau of Ukraine). Verdictele definitive în cazurile de corupţie lipsesc însă din cauza judecătorilor, aşa că ţara şi-a constituit şi o Înalta Curte Anticorupţie, cu magistraţi independenţi, care şi-au intrat în pâine la începutul lui septembrie.

„Oamenii din Ucraina îşi doresc justiţie, pace şi creştere economică. Şi evident că dreptate şi creştere economică nu sunt posibile fără anticorupţie”, a declarat Evheniya Kravchuk, parlamentar din partea partidului „Slujitorul poporului” al preşedintelui Zelenskiy. Ea a amintit faptul că noua putere politică de la Kiev vrea să implementeze legislaţia care să permită confiscarea averilor ilicite şi a votat legea prin care se ridică imunitatea aleşilor în faţa acuzaţiilor de corupţie.

Mică poveste despre corupţia fostului preşedinte pro-rus Viktor Ianukovici. Mezhyhirya este o fostă mănăstire de lângă Kiev devenită reședință de stat pentru liderii comuniști din Uniunea Sovietică. Proprietatea a fost folosită apoi ca reședință de fostul președinte al Ucrainei, Viktor Ianukovici, până când, în februarie 2014, a fugit în exil în Rusia în urma protestelor cunoscute drept Euromaidan. Acum este muzeu național, iar oamenii pot să vadă stilul de viață luxos și corupt al președintelui care a refuzat să semneze acordul de asociere al țării cu Uniunea Europeană.

FOTO: maşină Volga de epocă din colecţia lui Ianukovici; Sursa: G4media.ro

Pe proprietate este şi un galion-restaurant primit în dar de Ianukovici de la un om de afaceri care apoi a fost numit guvernatorul regiunii Dnipropetrovsk.

FOTO: galionul lui Ianukovici; Sursa: G4media.ro

Jurnalişti asasinaţi în Ucraina. Ţara a fost scena a peste 50 de asasinate la adresa jurnaliştilor de la independenţa din 1991 faţă de fosta URSS. În cele mai multe cazuri, ucigaşii nu au fost prinşi, nu mai vorbim de cei care au comandat crimele, potrivit Kyiv Post.

Jurnalistul Pavel Sheremet a fost ucis în iulie 2016. Maşina lui a explodat în centrul Kievului. Făptaşii nu au fost prinşi, deşi sunt dovezi multiple. Jurnaliştii OCCRP (Organized crime and corruption reporting project) au arătat în documentarul „Killing Pavel” că poliţia a condus prost investigaţia.

Acum, noul preşedinte Volodymir Zelenskiy a promis că va urgenta ancheta şi responsabilii vor fi prinşi.

Asasinatele, nu numai împotriva jurnaliştilor, sunt la ordinea zilei în Ucraina. Nu mai departe de miercuri, 6 noiembrie, bodyguardul unui om de afaceri ruso-ucrainean din Harkov a murit după ce maşina în care se aflau a explodat pe o autostradă din Kiev. Un motociclist s-a apropiat de limuzina Mercedes, a aruncat un dispozitiv exploziv pe capotă şi l-a detonat de la distanţă, potrivit Kyiv Post.

Propaganda rusă şi sentimentele anti-ruseşti. „Putin o fi câştigat Crimeea, dar a pierdut Ucraina”, spune Kyrylo Loukerenko, directorul executiv al postului de radio Hromadske din Kiev.

FOTO: Chipul lui Putin pe hârtie de toaletă la staţia de metrou Maidan din Kiev; Sursa: G4media.ro

Chiar dacă nu mai sunt la nivelul din 2014, după anexarea Crimeei şi agresiunea din Donbass, sentimentele anti-ruseşti în Ucraina rămân la cote ridicate.

FOTO: „Şi ei au nevoie de paşaport” scrie pe un banner din Sloviansk, la 40 de kilometri de linia de contact cu separatiştii pro-ruşi; Sursa: G4media.ro

Ucraina încearcă să evite propaganda rusă şi a interzis difuzarea televiziunilor ruseşti pe teritoriul său. La fel, reţelele de social media precum VKontakte sau motorul de căutare Yandex, explică jurnalistul Kyrylo Loukerenko. „Totuşi, Youtube rămâne liber, aşa că ucrainenii care vor să se expună propagandei ruseşti o pot face. Însă, de regulă, oamenii sunt indiferenţi”, spune jurnalistul.

Autonomia lui Zelenskiy. Ucrainenii – şi nu numai – se tem în legătură cu influenţa oligarhului Ihor Kolomoisky asupra lui Zelenskiy.

Actorul a jucat în sitcomul „Sluha narodu/Slujitorul poporului” care se difuza la televiziunea lui Kolomoisky. Zelenskiy juca rolul unui profesor care ajunge preşedinte şi care luptă cu corupţia.

În plus, Oleksandr Tkachenko, fostul director general al 1+1 Media Group controlat de Kolomoisky, este parlamentar din partea partidului lui Zelenskiy „Slujitorul poporului”. Tkachenko vrea să-l contracandideze la alegerile locale de anul viitor pe actualul primar al Kievului, Vitali Klitschko, fost campion mondial la kickboxing categoria grea.

Kolomoisky se refugiase în exil pe vremea fostului preşedinte Petro Poroşenko, dar acum a revenit în ţară. În 2016, sub Poroşenko, Ucraina a naţionalizat PrivatBank deţinută de Ihor Kolomoisky şi Gennadiy Bogolyubov motivând faptul că banca avea un deficit de 5,6 miliarde de dolari din cauza practicilor îndoielnice de acordare a creditelor.

Kolomoisky a negat pentru BBC că a finanţat campania lui Zelenskiy şi că ar avea vreo legătură cu acesta în afara celei contractuale dintre grupul lui de televiziune şi studioul de producţie al actorului.

După 6 luni de guvernare, noul şef de stat a dovedit autonomie faţă de Kolomoisky, dar există încă semne de întrebare privind influenţa pe care oligarhul o are asupra lui.

O altă controversă privind autonomia lui Zelenskiy şi posibile legături cu ruşii este legată de faptul că mai mulţi oameni ai lui Viktor Ianukovici, fostul preşedinte exilat în Rusia în urma Euromaidanului din 2014, s-au întors în Ucraina acum, după ce actorul a devenit preşedinte. Jurnaliştii de la Europa liberă din Kiev au dezvăluit că Valeriy Khoroshkovsky, un fost şef a serviciilor secrete de pe vremea lui Ianukovici, devenit între timp om de afaceri, s-a întors şi a avut întrevederi cu preşedintele Zelenskiy.

Scandalul Trump-Zelenskiy, tabu la Kiev. Atât Rostyslav Pavlenko, parlamentar de opoziţie din partea partidului Solidarităţii europene al fostului preşedinte Petro Poroşenko, cât şi Evheniya Kravchuk, parlamentar al partidului „Slujitorul poporului” al preşedintelui Zelenskiy, au refuzat să comenteze scandalul din SUA în care preşedintele Trump este acuzat de democraţi că i-a cerut lui Zelenskiy să-l ancheteze pe Hunter Biden, fiul fostului vicepreşedinte al SUA, Joe Biden.

Potrivit fostului procuror general al Ucrainei, Iuri Luţenko, Hunter Biden ar fi încasat un milion de dolari pentru consultanţă de la compania de gaze naturale Burisma din Ucraina. Biden junior a făcut parte din Consiliul de administraţie al companiei.

„Ucraina vrea să se extragă dintr-un scandal politic intern, care nu o priveşte”, a susţinut parlamentarul Evheniya Kravchuk.

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

7 comentarii

  1. Dar daca au pastrat aparatura de la psihiatrie pentru tortura, ati verificat? As vrea sa stiu pentru teza de doctorat.

  2. Ce-i asteapta? Un mare show!

  3. Vor pace? Pe scurt trebui să dea rușilor estul țării si poate atunci. Cancerul rusesc este la fel și în republica moldova și în restul țărilor din fostul bloc sovietic. Au infectat peste tot și acum rămășițele sistemului bolșevic își fac treaba f bine. Sunt o nație de oameni de nimic,corupți, infractori și asupritori. Pt ruși nu există evoluție pt că celor care îi conduc le convine să îi țină proști și primitivi. Și sistemul corupt pesedist este identic și la fel.

    • Antidotul este educatia.
      Cvasitotalitatea anal-istilor considera coruptia ca fiind cauza.
      In realitate este „decat” un efect al unei educatii primitive, tributara perceptelor religioase, imbacsita de fantasmagorii paralele cu realitatile stiintifice care, obligatoriu, (precum inchinarea „decat” de la dreapta-la-stanga) se asimileaza si se reproduc… dar (re)f/v’omata cu-camare-la-bac.

  4. @Gh. Aristide, de realitatea aia cu multe viitoruri spui, nu? WCducatie ruseasca iti comunica niscai stiinta poliglota?

  5. De unde putem cumpăra hârtia igienică cu moaca lui Putin?

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.