REPORTAJ ”Acest pește trage ca nebunul. Pescuitul la biban este cel mai distractiv” / Bibaniada, singurul concurs de pescuit din Deltă dedicat femeilor, a devenit un eveniment internaţional

Bibaniada, singurul concurs de pescuit din Delta Dunării dedicat femeilor, a devenit anul acesta un eveniment internaţional, iar pentru prima oară capturile participantelor la competiţie au fost pregătite de bărbaţi, acţiunea asociaţiei Ivan Patzaichin-Mila 23 (IP-M23) transformându-se într-un „reminder” pentru iubitorii mişcării în aer liber cu privire la posibilităţile de petrecere a timpului în rezervaţie, transmite Agerpres.

Concursul de pescuit, desfăşurat sâmbătă pe canalul Ligheanca din apropierea satului Mila 23, a reunit la start 15 echipe formate din localnice şi turiste care au vrut să cunoască obiceiurile locului, iar printre participante au fost persoane din Filipine, Letonia, Republica Moldova şi Statele Unite ale Americii.

„Am început acest concurs după ce acum cinci sau şase ani, vorbeam cu Ivan Patzaichin şi Teodor Frolu despre ce făceau altădată femeile cât timp bărbaţii erau la pescuit. Şi când eram mică, Ligheanca a fost un loc preferat pentru scăldat, fiindcă pe canal apa este limpede, iar pescuitul la biban e o plăcere, pentru că acest peşte trage ca nebunul, ca să zic aşa. Pescuitul la biban este cel mai distractiv”, a declarat, pentru AGERPRES, Lucica Buhaev.

Ea a cântărit capturile pescăriţelor în faţa Centrului comunitar Ivan Patzaichin şi a dat tonul cântecului în timp ce, la fel ca altădată, femeile au curăţat peştele.

Pentru prima oară, capturile au fost filetate şi gătite de bărbaţi. Unii dintre ei, ca de exemplu, viceprimarul comunei Crişan, Florin Buhaev, a recunoscut că face asta în premieră, în timp ce localnicul Cătălin Vidinei şi bucureşteanul Daniel Voinea au spus că sunt antrenaţi.

„Până acum 25 de ani, când am fost într-o excursie la Sfântu Gheorghe, mă feream de peşte, din cauza oaselor. Atunci, am stat în gazdă, iar localnica m-a introdus în lumea asta în care problemele pot fi ocolite. Dacă ştii să le ocoleşti, gastronomic vorbind, e mult gust. Era o farfurie cu caras prăjit şi ea mi-a spus că dacă crestezi peştele de la cap la coadă, oasele se vor macera în uleiul fierbinte şi practic nu vei mai avea probleme cu ele. Astăzi am filetat bibanul şi l-am prăjit într-o crustă preparată cu bere şi am mai făcut o remuladă dobrogenizată, folosind ingrediente din curte”, a afirmat Daniel Voinea.

El pregăteşte acum o carte despre peşte şi tradiţiile locale şi spune că pe coperta acesteia ar putea pune „sfânta treime a Deltei”, peştele prăjit cu mămăligă şi usturoi.

Festivitatea de premiere a concursului a avut loc după-amiază, la ora 16:00, iar câştigătoare au fost Ecaterina Popa, din Gorgova, şi Ionela Trofimov, din judeţul Galaţi, căsătorită în Mila 23, membre ale echipei „Curcubeul”, care au prins în total 4 kilograme de biban, printre premiile acordate fiind şi sume de bani.

„Pentru mine, este pentru prima oară când urc pe podium, dar Ecaterina a mai fost şi a prins şi cei mai mulţi bibani. Nu ştiu dacă contează premiul, cât festivitatea în sine şi tradiţia. Faptul că ne adunăm în fiecare an şi ajungem să ne bucurăm de ce se întâmplă aici este mult mai important decât orice premiu”, au afirmat Ecaterina şi Ionela.

Premiile au fost oferite de organizatori, alături de guvernatorul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (RBDD), Bogdan Bulete, care a amintit că tot sâmbătă au fost panotate primele două puncte de înnoptare din Deltă, deja suprasolicitate, potrivit asociaţiei Ivan Patzaichin-Mila 23.

„Punctele de înnoptare sunt un pas important pentru Administraţia RBDD. După 30 de ani, se permite totuşi o zonare în care putem să punem cortul pentru o noapte, ca să stimulăm acest turism lent. Azi (sâmbătă, n.red.) au fost marcate două din cele şase puncte. Luni şi marţi, colegii mei le vor marca cu panouri informative şi urmează să facem şi o delimitare a perimetrului acestora cu materiale ecologice. I-am rugat pe colegii mei să fim eficienţi şi din sculele pe care le ridicăm din apă ca urmare a sancţionării braconajului să facem o chestiune constructivă, de informare a turistului, să vadă cum arată o sculă de pescuit, dar şi să valorificăm aceste materiale pe care le avem şi care sunt tratate ca deşeu în mare parte şi date unei societăţi de profil”, a precizat guvernatorul Rezervaţiei, Bogdan Bulete.

Primele două puncte de înnoptare sunt pe traseul Delta lui Ivan, iar unul dintre ele va găzdui luna viitoare o tabără pentru copiii care participă la proiectul „Ecomonografii”, iniţiat de asociaţia IP-M23, cu sprijinul Administraţia Fondului pentru Mediu.

„Vom avea trei serii de câte trei zile în care aducem copii din sate diferite care altfel nu s-ar fi întâlnit decât probabil la liceu. Îi adunăm împreună şi vor învăţa ce înseamnă turismul lent, ce valori locale au, să fie mândri de ceea ce au şi, în acelaşi timp, să vadă că locul este cu totul special şi că merită să te gândeşti la un viitor aici, în mijlocul Deltei”, a declarat vicepreşedintele asociaţiei, Teodor Frolu.

În timpul concursului de pescuit şi a festivităţii de premiere, zeci de bărci cu turişti s-au oprit în faţa centrului comunitar pentru a vizita muzeul Ivan Patzaichin.

„Mi s-a părut un obiectiv super. Este o idee foarte bună în memoria unui erou”, a afirmat Paul B., din Galaţi, după ce a vizitat muzeul.

Curtea centrului comunitar a fost animată de jocurile copiilor, iar vizitatorii au putut cumpăra sarmale şi chifteluţe din peşte, peşte pane, dar şi prăjituri făcute după reţete locale, iar oaspeţii au putut afla chiar de la fiica lui Ivan Patzaichin despre evenimentele pe care asociaţia le organizează în ţară începând din această săptămână.

„Sâmbătă vom fi la Călăraşi, cu Descoperă Rowmania. Acolo îi aşteptăm nu doar pe cei care iubesc pescuitul, ci şi pe cei care iubesc vâslitul. Vom organiza concursul nostru tradiţional Descoperă Rowmania, cu echipajele din Călăraşi. Tocmai m-am întâlnit cu nişte vizitatori de acolo care s-au bucurat foarte mult când le-am spus că ajungem şi la ei în judeţ. Acum, pregătim şi un ghid audio pentru vizitatorii muzeului Ivan Patzaichin, pentru că fluxul turiştilor este destul de mare şi e greu să asigurăm ghidaj în muzeu în permanenţă”, a afirmat preşedinta asociaţiei IP-M23, Ivona Potzaichin-Rusu.

Ea a apreciat fluxul de vizitatori înregistrat sâmbătă, cu prilejul Bibaniadei.

„Cred că sunt mulţi oameni care nu au auzit de Mila 23 şi în felul acesta află de acest loc frumos, important nu neapărat pentru că tata s-a născut aici, ci pentru că este un sat unic în lume cu atât de mulţi campioni şi merită să fie cunoscut, nu să fie un sătuc uitat de lume, cum spunea tata”, a adăugat Ivona Potzaichin-Rusu.

Centrul comunitar din satul Mila 23 va găzdui săptămâna aceasta patru artişti din Europa care în urma rezidenţei vor realiza o expoziţie itinerantă pe bătrânul continent, potrivit vicepreşedintelui asociaţiei, Teodor Frolu, care a amintit că luna viitoare Muzeul Astra din Sibiu va avea ca oaspete Delta Dunării, destinaţia anului 2025.

„La Astra Sibiu, pe 18 iulie, în Săptămâna multiculturalităţii, vom inaugura Delta lui Ivan, o infrastructură în cadrul muzeului, ca un exponat în care va fi un traseu pe apă, special amenajat de muzeu, un canal cu stuf şi sălcii, prin care vei putea merge cu o canotcă. La intrarea în canal va fi macheta memorialului de pe faleza Dunării din Tulcea, iar la ieşire va fi muzeul Ivan Patzaichin. La mijloc, va fi un refugiu pescăresc, unde fetele din Mila 23 vor pregăti un borş pescăresc ca în Deltă”, a menţionat vicepreşedintele asociaţiei, Teodor Frolu.

Bibaniada a inclus şi prezentarea filmului „Ivan – omul cu rădăcini în ape”, de Ana Preda, dar şi recitaluri susţinute de Radu Captari, Lucica Buhaev şi corul Sinicika din Mila 23, de Irina Mihailov şi grupul Slaveanka din Slava Cercheză, de Alex Onofrei, precum şi de Corul Internaţional al Femeilor Bucureşti.

„Luna viitoare, vreau să termin lotca la care lucrez de cinci ani şi să deschid atelierul marangoz. Regata de anul acesta vreau să o combin cu Festivalul borşului lipovenesc din Jurilovca, astfel încât în a doua zi a regatei doamna Lucica Buhaev să cânte dimineaţa, când toate lotcile cu vele şi alte ambarcaţiuni cu vele vor pleca din Sarichioi spre Jurilovca, să lege aceste comunităţi şi să creeze un cadru pe care-l vedem astăzi doar în poze. Dacă ştiţi vechile poze cu Jurilovca, cu ambarcaţiuni cu vele, noi îl putem reface”, a afirmat artistul Alex Onofrei, membru al trupei Zaghen, cofondator al asociaţiei Nod în papură.

Concursul de pescuit biban din satul Mila 23 s-a închis cu o plimbare la apus în canotcă, iar unele persoane au profitat de vremea frumoasă pentru a ieşi pe apă cu stand-up paddle-ul (SUP).

„Pasiunea pentru SUP demult. Acum trei ani mi-am cumpărat primul SUP şi la nişte evenimente în Bucureşti, am văzut pe cineva îmbrăcat într-un frac pe o placă, pe Dâmboviţa. Şi mi s-a părut super cool. Practic, este însă o formă de mişcare altfel. La Mila 23, în apropiere, sunt nişte bălţi foarte bune pentru chestia asta, cu foarte multe păsări, dar şi multe bărci care circulă cu viteză, din păcate”, a afirmat Ştefania Sahanschi.

Traseul Delta lui Ivan, Tulcea-Mila 23, a fost acreditat anul trecut de Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării ca primul traseu de ecoturism din Rezervaţie şi are 46 de kilometri care se pot parcurge în ambarcaţiuni fără motor.

Delta Dunării a câştigat Marele premiu al Galei „Destinaţia anului 2025”, una dintre cele mai importante competiţii pentru destinaţiile turistice din România care are la bază atât votul publicului exprimat online, cât şi pe cel al unui juriu format din experţi în domeniu, dar şi o cercetare sociologică reprezentativă la nivel naţional. În cadrul aceleeaşi competiţii, satul Mila 23 a obţinut locul al II-lea la categoria „Sate de poveste”.

Asociaţia Ivan Patzaichin-Mila 23 s-a înfiinţat în anul 2010, la iniţiativa celui mai titrat canoist din lume, cu scopul de a sprijini dezvoltarea locală din Delta Dunării şi din alte regiuni naturale din România, prin promovarea patrimoniului hidrografic, biodiversităţii culturale şi naturale şi încurajarea unui stil de viaţă sănătos prin practicarea mişcării în aer liber. AGERPRES / (A, AS – redactor: Luisiana Bîgea, editor: Marius Frăţilă)