Renata, pediatrul italian care va petrece Paștele ortodox în România pentru a acorda asistență medicală refugiaților ucraineni care intră în țară pe la Vama Siret: ”O amintire de neșters pe care o voi purta mereu cu mine”

Renata Colombo este un medic pediatru italian care a venit să fie voluntar în România pentru a le acorda asistență medicală refugiaților ucraineni care intră în țară pe la Vama Siret, scrie filiala de la Torino a cotidianului Repubblica.

Ziarul îi alocă Renatei spațiu pentru a-și spune povestea și, mai ales, pentru a spune povestea copiilor ucraineni confuzi, speriați și suferinzi care ajung în România.

”Acest Paște, separarea familiilor, durerea, frica refugiaților de a nu-și putea proteja copiii sunt o amintire de neșters pe care o voi purta mereu cu mine”, începe Renata povestea.

Aceasta se întreabă cum vor petrece Paștele ucrainenii refugiați în România (Paștele Bisericii Ortodoxe, cu care se identifică aproximativ 70% din populația ucraineană, va avea loc duminica viitoare, n.red.).

În ziua în care a ajuns, în urmă cu o săptămână, Renata a mers la un centru de femei și copii și a consemnat, în colaborare cu un neuropsihiatru de copii, mărturia unei femei, mamă a doi copii de 3 și 7 ani: M.P., care a ajuns de la Mariupol la granița cu România după o călătorie istovitoare de 20 de zile.

• „Era deosebit de tulburată de întrebările pe care i le adresaseră copiii ei atunci când ieșiseră din buncărul în care fuseseră închiși timp de câteva zile: „De ce sunt oamenii culcați pe jos așa, pe stradă?”, i-a auzit întrebând, iar în acel moment, în ciuda tsunami-ului emoțional și a panicii care se ridica la vederea trupurilor fără viață împrăștiate peste tot pe stradă, a reușit să răspundă: „Oamenii dorm, se odihnesc pentru că, la fel ca și noi, vor pleca în curând și au nevoie de energie pentru a face față călătoriei”, a venit explicația tulburătoare a femeii, povestește Renata.

Pe lângă povara emoțională a ceea ce vedea și trăia, mai era și stresul și grija de a-și proteja copiii, de a-i proteja de o experiență atât de dură și nedreaptă, pe care nu dorea să îi marcheze pentru totdeauna.

• ”Plângând, ne-a spus că ea credea că nu a fost la înălțimea sarcinii sale de „mamă” de a le proteja bunăstarea psihologică și că acest lucru i-a creat un puternic sentiment de vinovăție. Dureros pentru ea să povestească, dureros pentru noi să ascultăm. M. se întâlnise cu soțul ei cu o zi înainte la graniță pentru a-și lua rămas bun, el se întorsese să lupte și de atunci nu mai schimbau decât câteva cuvinte la telefon, sperând să se întâlnească din nou într-o zi”, mai povestește medicul pediatru din Italia care va petrece Paștele ortodox în România.

Povestea integrală pe torino.repubblica.it. 

Sursa foto: Inquam Photos / Adriana Neagoe