G4Media.ro

Relațiile toxice, explicate de psihoterapeut: Când se instalează, cum le depistăm, ce…

sursa foto: Pexels

Relațiile toxice, explicate de psihoterapeut: Când se instalează, cum le depistăm, ce soluții avem?/ ”Toxicitatea poate fi confundată cu iubirea, cu loialitatea/ Primele semne apar când ne este greu să fim în relația respectivă, chiar și cu mult efort”/ Diferența dintre relația toxică și cea abuzivă

  • Stres. Lipsa sprijinului. Invidie. Sau poate gelozie. Lipsa stimei de sine. Frică. Dezgust. Tristețe. Furie. Dacă le resimți în relațiile tale află că sunt printre cele mai frecvente semnale de alarmă care îți atrag atenția că ești într-o relație toxică.
  • Astfel de relații apar oriunde în jur, în orice mediu, pătură socială sau tip de conviețuire: fie că ești la serviciu, acasă, la școală, în grupul de prieteni sau colegi, relațiile toxice sunt atât de frecvent întâlnite încât, de multe ori, ele pot fi confundate, în funcție de experiențele personale ale fiecăruia, cu relațiile normale.
  • Cu toate astea, între relațiile toxice și cele abuzive, fie că includ sau nu violența, există o diferență semnificativă, a explicat în cadrul proiectului ENTR psihologul clinician și psihoterapeutul Anda Bunduc.
  • Dar când se instalează relațiile toxice, cum le depistăm și, mai ales, ce soluții avem? Și, mai ales, la ce trebuie să fim atenți ca să nu confundăm toxicitatea cu iubirea, loialitatea sau alte sentimente pozitive?
  • Și, mai ales, putem repara o relație toxică? Cum și ce ne trebuie, concret, pentru asta?

Reporter: În ce medii pot apărea relațiile toxice? Și unde apar cel mai frecvent relațiile toxice?

Anda Bunduc: Relațiile toxice pot apărea în orice arie a vieții, inclusiv în mediul online. Omul nu poate trăi în afara relațiilor. Din nefericire ne putem naște, crește și dezvolta în relații toxice. Și chiar și din acestea există ieșire și șansa de a ne crea și de a intra în relații benefice și împlinitoare.

Ne putem întreba: orice relație poate fi toxică? Răspunsul este da. Fie că ne gândim la relațiile cu părinții noștri, cu copiii, cu colegii de muncă, cu prietenii, fie aceștia și virtuali. În spirit de glumă, dar și adevăr, pot să spun că relațiile toxice apar cel mai frecvent în trecut. Pentru că relația toxică, o dată trăită și conștientizată, ar putea fi acea șansă care să ne orienteze către schimbarea spre mai bine.

Dar dacă relațiile toxice apar în continuare frecvent în viața noastră, fie ea personală sau profesională, atunci cred că este necesar să fim curioși în legătură cu noi și cu implicarea noastră în relațiile toxice. Este comportamentul meu toxic sau al celuilalt? Sau poate al amândurora? Creez sau prefer relațiile toxice? Cunosc și alt tip de relație în afară de cea toxică? Dacă multe din relațiile în care o persoană este implicată sunt toxice, atunci aceasta poate indica un pattern sau poate singurul tip de relaționare pe care îl cunoaște.

Rep.: Cum ne dăm seama dacă suntem într-o relație toxică? Când ne dăm seama că o relație normală a devenit toxică?

A.B.: Întrebările „Mă aflu într-o relație toxică?”, „Este relația mea toxică?” etc. nu suportă răspunsurile Da/ Nu. Pentru că dacă răspunsul este Da, atunci tot ceea ce e de știut se știe. O dată cu momentul conștientizării relației ca fiind toxice apare și momentul alegerii și al schimbării. Dacă schimbarea nu apare, relația toxică devine o alegere.

Și atunci, probabil, apare întrebarea de ce alege o persoană să trăiască într-o relație în care nu se simte bine? Este un răspuns intim și specific pe care nu îl poate da nimeni altcineva în afară de acea persoană. Putem căuta explicații, ne putem ajuta de ele, iar neuroștiința socială, psihiatria, psihologia, religiile etc. oferă variante de răspuns. Dar adevărul acestei alegeri de a continua viața într-o relație toxică este subiectiv, unic ca și persoana implicată și de cele mai multe ori este și cheia eliberării sau a vindecării – soluția.

Pentru a ne putea da seama dacă o relație normală a devenit toxică este necesar să știm ce înseamnă o relație normală. Pentru că o relație normală pentru mine, poate fi anormală pentru altă persoană, diferită. Dar ne putem analiza o anumită relație, dacă este sau nu normală pentru noi, fiind curioși, observând și punându-ne nouă înșine câteva întrebări. Spre exemplu: cum sunt celelalte relații din viața mea?, cum au fost celelalte relații pe parcursul vieții mele?, ce relații văd în jurul meu și îmi plac/ le apreciez/ mi le doresc?, ce relații mi se par anormale, diferite? Și le putem și eticheta, valoriza – pentru că astfel descoperim lucruri despre noi înșine: ce fel de relații mi se par bune, rele, sănătoase sau toxice? Dincolo de toată teoria, evaluarea unei relații ca fiind toxică o poate face doar persoana implicată în acea relație, precum și decizia de a rămâne sau de a ieși din respectiva relație. Ajutorul poate veni doar din momentul alegerii de a rămâne sau de a ieși din relație.

Rep.: Care sunt principalele motive pentru care victimele neagă faptul că sunt într-o relație toxică?

A.B.: Aș dori să încep prin a spune că într-o relație nu este implicată o singură persoană. Fie că discutăm despre relația de cuplu, relația profesională cu un superior sau cu un angajat, relația cu un prieten, relația cu un membru din familia de origine etc. întotdeauna discutăm despre măcar două persoane. Pentru continuarea discuției ne vom referi la relațiile dintre două persoane, în oricare roluri se află acestea una în raport cu cealaltă.

Apoi aș dori să diferențiez între relația toxică și relația abuzivă cu sau fără violență.

Relația poate fi toxică din prisma comportamentului unei persoane sau a ambelor persoane implicate. Este o relație în care e prezent disconfortul din prisma emoțiilor trăite în mod constant – anxietate sau chiar frică, tristețe, furie, există neplăcere, dezgust, niveluri ridicate de stres care pot afecta starea de sănătatea fizică sau mentală, neîncredere, gelozie, infidelitate, lipsa respectului, minciuna etc. Comportamentele sunt diferite de cele pe care o persoană le dorește pentru binele propriu. Nu întâlnim respectul, curiozitatea despre celălalt, compasiunea, înțelegerea, ajutorarea, comunicarea reciprocă, sinceritatea, manifestarea conflictelor în mod sănătos, eficient pentru relație, empatia, încrederea și cred că fiecare dintre noi putem continua lista, adăugând ceea ce e împlinitor pentru viața noastră.

Relația abuzivă cu sau fără violență este relația în care un partener – agresorul în mod deliberat, intenționat și conștient deține controlul vătămând celălalt partener. Altfel spus știe ce face atunci când își rănește partenerul. Știe că își abuzează partenerul, alege când și cum să o facă și da, atunci vorbim despre victimă.

Da, o relație toxică se poate transforma prin implicarea ambilor parteneri într-o relație sănătoasă, prin setarea intenției, cu asumare, cu mult efort, poate cu ajutor din exterior. Dar o relație abuzivă cu sau fără violență este dintr-un alt registru – discutăm despre prezența unui agresor și a unei victime, unde siguranța victimei este prioritară. Aici putem spune clar și răspicat abuzul, agresiunea fizică, psihică, emoțională, financiară etc. nu sunt normale. Deși calitatea vieții este afectată în ambele tipuri de relații, în relația toxică viața victimei nu este în pericol. În relația abuzivă cu sau fără violență siguranța fizică, psihică și emoțională a victimei este în pericol și statisticile naționale, dar și cele europene sau mondiale reflectă această realitate cruntă.

Rep.: Care sunt primii pași pe care trebuie să-i facem atunci când ne dăm seama/acceptăm că suntem într-o relație toxică? La cine trebuie să apelăm prima dată ca să ne ajute să ieșim dintr-o relație toxică?

A.B.: A fi parte dintr-o relație toxică se simte greu, viața este dificilă. Mai devreme sau mai târziu o persoană își dă seama și/sau simte că este într-o relație toxică. Cred că prima dată trebuie să apelăm la noi înșine manifestând o atitudine de acceptare față de noi înșine, cu curaj și asumare pentru că poate să nu fie ușor. Cum să apelăm la noi înșine pentru a ne ajuta? Să analizăm cum ne simțim în relație.

Putem face aceasta în raport cu alte relații pe care le-am avut sau le avem, în raport cu ce relații ne dorim sau pur și simplu în raport cu felul în care vrem să ne simțim și să ne trăim viața față de cum se simte în relația prezentă. Apoi să ne gândim la implicarea noastră în relația pe care o percepem ca fiind toxică. Ce rol am eu în această relație? Cum mă port în această relație? În ce fel mă port și comunic cu celălalt partener (iubita/iubit, soț/soție, copil, părinte, angajator, angajat, colaborator, prieten/prietenă etc.)? Este nevoie să schimb ceva la mine? Pot schimba?

În funcție de răspunsuri ne putem orienta către partener pentru că relația este a amândurora. Pentru a schimba o relație toxică este nevoie de doi. Dar pentru a ieși dintr-o relație toxică este nevoie doar de o persoană. O dată luată decizia de a ieși din relația toxică consider că ar fi bine să apelăm la ajutor dacă este nevoie. Și dacă nu la ajutor, măcar la suportul altei persoane. Fie ea și specialist și mă refer la psiholog, psihoterapeut, un prieten sau un membru al familiei care ne dorește binele pentru noi înșine.

Rep.: Ce mai trebuie să știm despre o relație toxică? Și cum ne ferim de ele, care sunt primele semne?

A.B.: Despre o relație toxică sunt multe informații de aflat atât din teorie, cât și din practică. Și este bine să aflăm cât de multe putem. Nu vom acoperi niciodată în mod exhaustiv acest subiect.

Dar cu siguranță este în puterea noastră, a fiecăruia dintre noi, să fim curioși, să citim, să întrebăm, să privim în jur, dar mai ales în noi înșine. Să ne dorim să aflăm despre noi, în rolurile noastre, în relațiile noastre de acum sau de altă dată. Astfel ne cresc șansele și opțiunile de a recunoaște și de a ne feri de relațiile toxice.

Dacă istoricul vieții noastre ne plasează în relații de tip toxic, poate va fi mai greu a ne feri, pentru că toxicitatea a devenit familiară. Poate chiar fi confundată cu iubirea, cu loialitatea etc. Dar nu este imposibil. Cred că primele semne ale unei relații toxice pot fi acelea care ne anunță pe noi înșine că nu ne este bine în relația în care suntem, că ne este greu să fim în relație și cu mult efort. Și dacă acestea nu sunt semnele unei relații toxice, cu siguranță sunt semne de care ar fi bine să ținem cont pentru că dorința de a trăi într-o stare de bine merită măcar același efort pe care îl facem pentru a trăi într-o relație în care nu ne e bine.

 

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

5 comentarii

  1. @mario 3.
    Articolul nu se refară doar la soții abuzate, ci la relații toxice în general, inclusiv părinți-copii sau relații de muncă unde se ajunge la tensiuni și conflicte. Dar evident că nu v-ați stresat să citiți articolul, pentru că vreți doar să jigniți femeile, pe orice forum posibil, pentru că ele vă ignoră. Nu e nevoie de răzbunări de-astea infantile, mai lucrați un pic cu dumneavoastră și ridicați-vă la nivelul la care să vă aprecieze o femeie în 2022.

  2. Chiar și in politica pot fi astfel de relații.
    Relația PNL și PSD este toxica și pentru ei și pentru România. Dar o accepta pt ca le da acces la banii statului și ai UE, pe care se înghesuie sa ii fure. Victima colaterală e poporul.
    Însă relatia PNL/Iohannis și USR a fost una abuziva, cu dat afara de miniștri din guvern fără motiv. Victima este cum ziceam, poporul asta, care nu e in stare sa aleagă un partid neabuzator ca PSDNLUDMR, deoarece e păcălit mereu cu pomeni electorale la fiecare 4 ani.

  3. Din acest interviu recunosc că nu am înțeles nimic.

    • Exact, răspunsuri generico-circulare la întrebări concrete care nu ajuta pe nimeni și mai mult încurcă. Sa fie sa nu fie rău și depinde sunt inutile, data viitoare sper sa vad ceva coerent pe tema asta care este al naibii de importanta, mai ales la noi.

  4. Lumea e si pr0asta.