G4Media.ro

Reformarea companiilor de stat, marea miză a PNRR. Ce schimbări vrea să…

Reformarea companiilor de stat, marea miză a PNRR. Ce schimbări vrea să facă guvernul cu bani europeni la societățile cu pierderi

România și-a asumat în fața Comisiei Europene că va utiliza o parte din fondurile europene din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru reformarea profundă a companiilor cu capital majoritar de stat.

Atât premierul Florin Cîțu, cât și ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, au declarat că în cursul negocierilor cu Uniunea Europeană au prezentat planul de reformare a acestor companii, multe dintre ele în criză cronică sau cu performanțe mult sub potențialul de piață.

Astfel, premierul Florin Cîțu a declarat că guvernul va revizui cadrul legal, cu scopul de a îmbunătăți guvernanța corporativă, monitorizarea eficientă și controlul, cu accent pe performanță și responsabilitate.

Ministrul Ghinea a detaliat măsurile de reformă ce vor fi sprijinite cu fondurile venite prin PNRR. Astfel, executivul va face un audit al tuturor companiilor cu capital de stat și va elimina din lege excepțiile ”de la profesionalism” introduse de precedentele guverne, urmând să pună accent pe numiri apolitice în conducere. Toți conducătorii companiilor vor avea un contract ce include indicatori de performanță.

În plus, oficialul român a anunțat și eventuale închideri acolo unde companiile nu își justifică existența: „Toate companiile de stat din România trebuie să treacă printr-un proces de audit, profesionalizare, numire apolitică a board-urilor și vor fi supravegheate de către un departament special de la SGG care va face politica statului român în ceea ce privește companiile de stat. Vom crea această entitate la SGG care va avea indicatori de performanță pentru toate companiile de stat și vom avea un plan de reformă, închideri acolo unde este cazul și legare a salariilor din conducerea companiilor de stat de obiective de performanță. Trebuie să facem din companiile de stat o sursă de a aduce bani la buget, nu o sursă de a se scurge bogăție din averea publică”.

Companii de stat cu probleme

Statul român e acționar majoritar la mai multe companii, unele dintre ele aflate în poziții de monopol sau cvasi-monopol, altele funcționând pe piețe deschise. Multe dintre acestea au dificultăți financiare, altele au rezultate contabile mai slabe decât le-ar permite cota de piață.

CFR Marfă. Compania controlată de Ministerul Transporturilor are plăţi restante de aproape 4 miliarde lei şi aşteaptă o soluție pentru pentru stingerea unei datorii la buget de 570 milioane euro, considerat de UE ajutor de stat incompatibil cu legislație europeană. Ca prim pas de reformare, 1.400 de salariaţi vor fi disponibilizaţi de la CFR Marfă în acest an, potrivit bugetului de venituri şi cheltuieli pentru anul 2021. Operatorul feroviar cu capital majoritar de stat deține o cotă de piață de circa 25%.

Tarom. Transportatorul aerian controlat de Ministerul Transporturilor înregistrează pierderi financiare de 11 ani, iar pandemia a adâncit criza economică. Tarom a intrat deja într-un amplu proces de restructurare, care prevede, pe lângă reducerea și uniformizarea flotei, și renunțarea la sute de angajați. O parte au plecat deja de bunăvoie, alții vor părăsi compania prin concedieri colective. În prezent TAROM are aproximativ 1.440 de salariați, însă ținta este ca operatorul aerian să rămână cu doar 1000 de angajați

Transgaz. Operatorul rețelei naționale de gazoducte, controlat de guvern prin Secretariatul General, este cunoscut pentru angajarea unor persoane cu legături politice sau în lumea serviciilor secrete. FâGeneralul SRI (r), Marius Stoica, fostul șef al acoperiților SRI, a devenit consilierul directorului general, după ce, în 2017, a fost trecut în rezervă de președintele Klaus Iohannis. De asemenea, soțiile politicienilor Dan Motreanu (PNL), Eugen Nicolicea (PSD), Andrei Gerea (ALDE) și fosta soție a lui Daniel Chițoiu (ALDE) lucrează la Transgaz. Daniela Motreanu a fost angajată în 2018, Nicoleta Nicolicea, în 2017, iar Ayten Gerea și Elena Laura Chițoiu, în 2016.

Romgaz. Compania controlată de Ministerul Energiei a schimbat în ultimul an trei directori generali, iar una dintre marile probleme este incapacitatea de a finaliza o investiție majoră – centrala termică pe gaze de la Iernut. Deși trebuia terminat încă din 2019, proiectul bate pasul pe loc, iar compania riscă să piardă finanțarea alocată de 50 de milioane de euro din Planul Naţional de Investiţii.

Salrom. Singurul producător de sare din România, la care acționar majoritar este Ministerul Economiei, a înregistrat în 2020 un profit net de șapte ori mai mic decât în anul precedent, coborând până la 11,5 milioane lei.

 

Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și G4 Media în cadrul proiectului “Cohesion Policy Booster in Romania: Closer to citizens”, un proiect Freedom House Romania, cofinanțat de Comisia Europeană/ DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.

 

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

5 comentarii

  1. Nu reducerea, DESFIINȚAREA!!!
    Interzicerea pensionării înainte de 65 de ani.
    Desființarea a 60% – 66% din posturile bugetarilor. Reducerea cu minim 50% a salariilor atârnătorilor la buget și desființarea tuturor „sporurilor”, voucherelor și „normelor”!!!

  2. Reforma pensiilor ”în limita permisă de CCR” ? Desființați această abjectă Curte neconstituțională și veți scăpa și de limitele ei nesimțite. Nu se poate să ai o pensie mai mare ca salariul. Pensie după constribuție pentru toată lumea, că de aia suntem egali ”în fața legii”. Desființați toate ”Institutele” și ”minunile” gen ”Program național de dezvoltare Locală”, ”Institutul Levantului”, al ”Revoluției”, etc…. probabil o mie și una, care nu fac nimic în afară de a toca bani publici.

  3. cand aud ca Ghinea, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene ne vorbeste despre ce va face SGG ma apuca rasul … nici SGG nu stie ce va face… `decat` ‘toaca’ banii

  4. Știu, Ghineo, că am citit Programul de Convergență și am văzut că nu faceți nimic până în 2024, doar austeritate și teorie despre reforme!

  5. Având în vedere cum este construit și Programul de Convergență 2021 – 2024 și alte semnale, mie îmi este limpede ca Guvernul a cedat în fata UE și a acceptat condiționarea aprobării PNRR de austeritatea în domeniul pensiilor publice și în salarizarea bugetară.
    Pensionarii să-și ia orice gând de la vreo creștere de pensii în următorii 3 ani! Jumătate din ei vor fi muritori de foame.