G4Media.ro

Reforma pensiilor magistraților: Senatul a respins proiectul PSD-PNL depus în timpul campaniei…

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

14 comentarii

  1. 2045? Pe bune?

  2. N-o sa se faca dreptate niciodata in privinta pensiilor speciale ale magistratilor, ele vor ramane tot nesimtite si tot de la alte varste decat cele contributive!
    PSD, PNL si UDMR le-au inventat si le apara, AUR a votat intotdeauna impotriva desfiintarii lor.
    De cand sunt la guvernare, pentru cei de la USR a disparut subiectul, mai ales ca la putere sunt si ei inconjurati acum de „speciali” (N. Dan, Mosteanu, Toiu etc). In opozitie tipau impotriva pensiilor speciale nesimtite, acum tac malc…

    • USR are maxim 15%, restul de 85% PSDNLUDMRAURSOSPOT nu vor eliminarea PENSIILOR SPECIALE
      poporul roman voteaza asa

  3. mai sustenabil, pentru SPECIALI , e sa fie pana in 2145, pentru ca altfel se ameninta INDEPENDENTA JUSTITIEI, si nu se pot elibera proxenetii, pedofilii, traficantii de persoane, coruptii

    • azi mai citeam un articol cum a scapat de puscarie copilul unuia cu influenta / bani

    • si tot azi citeam despre aia de la NORDIS ca au scapat de control judiciar .. PENSIILE SPECIALE stiu sa apere pe cei cu influenta

  4. Testarea voinței politice în materie se va vedea la votul din Senat,dar până atunci nu putem să nu observăm că din gravă neglijență puteam merge cu două proiecte de lege cu același obiect ,dar cu reglementări diferite în paralel,unul prin procedură normală și altul prin asumarea răspunderii,caz în care picau amândouă la CCR și rămânea la fel ca înainte și mare noroc a venit cu observațiile legitime ale liberalilor Abrudean și Fenechiu,că altfel se alegea praful de legea în discuție.

  5. Cel mai dezbătut subiect din legislația în domeniu râmâne cel legat de vârsta de pensionare,nu ca subiect în sine,ci ca perioadă de timp în care să se facă tranziția spre vârsta țintă(timpurie/anticipată și finală) pentru cei care îndeplinesc condițiile de pensionare potrivit legii actuale,respectiv perioada de timp în care ei pot opta pentru pensie de serviciu în baza actualei legi și aici trebuie găsit un echilibru pentru a nu goli sistemul cu un număr uriaș de pensionări și a se ajunge la un deficit uriaș de personal.

  6. se face joc de glezne sa dea impresia ca fac treaba , cunoastem reteta

  7. Trebuie sa afirmăm clar: până la inventarea lor în 2023, justificările pensiilor speciale erau deja cuprinse în pensia ordinară care se baza și pe contributivitate. Daca vroiau sa separe motivele, trebuia să scadă pensia ordinară cu 60% și să completeze cu 40% specială și pe contributivității. Acum îi plătim dublu și vrem recuperarea banilor că nu se justifică.

  8. În România există peste 215.000 pensii de serviciu. Doar 5.000 (2,3%) aparțin magistraților – iar aceștia nici măcar nu mai reprezintă o problemă, pentru că vârsta de pensionare și cuantumul pensiilor au fost deja corectate prin Legea 282/2023.
    Cu toate acestea, discursul public îi prezintă ca pe principala cauză a deficitului!
    În schimb, nu se vorbește despre miliardele alocate anual către BOR, despre pierderile uriașe din companiile de stat, despre evaziunea fiscală, despre costul real al corupției, despre sutele de institute de cercetare (majoritatea dintre ele nu cercetează, în fapt, nimic – suntem ultimii din UE în domeniul cercetării), etc, etc.
    Când atenția e direcționată spre 2,3% dintr-o problemă deja rezolvată și ignoră restul de 97,7%, nu mai e reformă – e MANIPULARE!

    Art. 211 din Legea 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor (în vigoare la acest moment)
    (1)Judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituţională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională, precum şi personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1), cu o vechime de cel puţin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii, se pot pensiona la împlinirea vârstei de 60 de ani şi pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor avute în ultimele 48 de luni de activitate înainte de data pensionării. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.

    Citeşte mai mult in Sintact sistemul informatic juridic:
    https://sintact.ro/legislatie/monitorul-oficial/legea-303-2022-privind-statutul-judecatorilor-si-procurorilor-17013254/art-211?unitId=art(211).

    ► Carta Europeană privind Statutul Judecătorilor (Consiliul Europei, Strasbourg, 10 iulie 1998) – art. 6.4:
    Prevede expres că judecătorii la pensie „beneficiază de o pensie al cărei nivel trebuie să fie cât mai apropiat posibil de nivelul ultimei remunerații ca judecător”.

    ► CM/Rec(2010)12 – Recomandarea Comitetului Miniștrilor către statele membre privind judecătorii: independență, eficiență și responsabilități (17 noiembrie 2010)
    Cere garanții legale pentru remunerație adecvată și un regim de pensie adecvat, ca mijloace de protecție împotriva influențelor necuvenite (standard-umbrela invocat frecvent alături de Carta din 1998).

    ► Magna Carta a Judecătorilor (CCJE, 2010)
    Enunță că, „pentru a evita influențele necuvenite”, judecătorii trebuie să primească remunerație corespunzătoare și să beneficieze de un regim de pensie adecvat, stabilit prin lege.

    ► Practica recentă: CJUE citează standardul din art. 6.4 din Carta 1998
    În jurisprudență recentă, Curtea reamintește că pensia judecătorilor „trebuie să fie cât mai apropiată de ultima remunerație”, întărind greutatea normativă a standardului Consiliului Europei.

    • @ MarcoToto – Io te inteleg ce vrei sa zici, da’ zic ca problema nu e neaparat pensia de serviciu, ci prestatia magistratilor care nu se ridica la nivelul remuneratiei, doar zic…