Record în județul Buzău, cu 473 de zile cu tunete și fulgere în 5 ani / ANM instalează aici un senzor special care poate stabili, printre altele, poziţia geografică a unui fulger.

473 de zile cu tunete şi fulgere au fost înregistrate cumulat în decursul anilor 2020-2024 la nivelul staţiilor meteo din judeţul Buzău, unde Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) a instalat recent şi un senzor de detecţie a fulgerelor, într-o zonă care favorizează dezvoltarea supercelulelor şi a furtunilor de mare intensitate, transmite Agerpres.

ANM desfăşoară proiectul INFRAMETEO – „Modernizarea infrastructurii de monitorizare şi avertizare a fenomenelor hidro-meteorologice severe în vederea asigurării protecţiei vieţii şi a bunurilor materiale”, în cadrul căruia a fost semnat un contract pentru „Modernizarea reţelei de detecţie a fulgerelor”, operaţional începând cu luna noiembrie 2023. La nivelul judeţului Buzău a fost instalat un senzor, parte a unui sistem care poate stabili, printre altele, poziţia geografică a unui fulger.

„Modernizarea reţelei de detecţie a fulgerelor (RDF) a constat în achiziţia, instalarea şi punerea în funcţiune a nouă senzori, echipamente hardware şi aplicaţii software pentru procesarea şi vizualizarea datelor. Unul dintre cei nouă senzori este amplasat în judeţul Buzău, la staţia meteorologică din municipiul Buzău. RDF include detectoare capabile să facă distincţia între descărcările electrice de tip cloud to ground (CG) şi cele de tip intracloud (IC), pentru a determina intensitatea, polaritatea şi altitudinea de apariţie a fiecărei descărcări electrice, precum şi pentru a stabili poziţia geografică cât mai exactă a fiecărui fulger individual. RDF asigură o eficienţă a detecţiei descărcărilor electrice de tip CG de cel puţin 95% şi de cel puţin 50% pentru descărcările de tip IC, pentru o intensitate de 5 kA, precum şi o precizie a determinării poziţiei descărcărilor electrice de tip CG şi IC mai mică de 200 de metri. RDF permite configurarea şi transmiterea datelor către Sistemul central de procesare şi stocare date (SCPD) prin intermediul protocolului TCP/IP”, a precizat, pentru Agerpres, directorul general al ANM, Elena Mateescu.

Potrivit specialiştilor ANM, printre beneficiile aduse de o reţea de detecţie a fulgerelor se numără determinarea precisă a poziţiei unei furtuni în timp real, vizualizarea 3D pentru întreaga zonă acoperită, detectarea 3D eficientă a descărcărilor electrice de tip intracloud (IC) şi obţinerea de informaţii despre ciclul de viaţă al celulelor de furtună şi dezvoltarea super-celulelor. Totodată, prin identificarea furtunilor electrice, sistemul RDF conduce la diminuarea timpului de avertizare pentru situaţiile periculoase generate de fenomenele convective.

„Furtunile convective sunt cele mai frecvente sisteme meteorologice care generează fenomene orajoase, acestea manifestându-se prin descărcări electrice, fulgere şi tunete, ca urmare a diferenţelor de sarcină electrică formate în norii Cumulonimbus. Astfel de fenomene sunt comune în sezonul cald şi sunt o expresie a instabilităţii atmosferice, constituind un indicator al convecţiei profunde. Totuşi, fenomenele orajoase nu sunt întotdeauna înregistrate direct la staţiile meteorologice, din cauza caracterului lor localizat şi al distanţei faţă de punctul de observaţie. De aceea, estimarea frecvenţei reale a acestor evenimente impune corelarea observaţiilor de la sol cu date din reţelele de detecţie a fulgerelor şi cu imagini radar. De asemenea, chiar dacă nu toate furtunile sunt însoţite de fulgere vizibile, majoritatea sistemelor convective active din punct de vedere vertical dezvoltă un potenţial electric suficient pentru a produce fenomene orajoase”, arată ANM.

În perioada anilor 2020-2024, cumulat la nivelul tuturor staţiilor meteo din judeţul Buzău au fost înregistrate în total 473 de zile cu oraje. La staţia meteorologică Bisoca au fost înregistrate în perioadele lunilor ianuarie-octombrie 121 zile cu oraje, la staţia meteo Buzău au fost înregistrate 87, la Pătârlagele 120 de zile cu oraje, la staţia Penteleu 101 iar la Râmnicu Sărat 44. În anul precedent, cele mai multe zile cu fulgere şi tunete au fost înregistrate la staţiile meteo Bisoca şi Penteleu, în zona de munte a judeţului, iar în anul 2023, în luna ianuarie, la staţia Pătârlagele a fost înregistrată o zi cu oraje.

„Numărul de zile lunar cu oraj, la staţiile meteorologice din judeţul Buzău. Bisoca (2024): luna mai (4), iunie (8), iulie (7), august (4), septembrie (2). Buzău (2024): luna aprilie (1), mai (3), iunie (6), iulie (7), august (5) septembrie (2). Pătârlagele (2023): luna ianuarie (1) (….) 2024 – mai (3), iunie (4), iulie (8), august (5) septembrie (2). Penteleu (2024): aprilie (1) mai (3), iunie (7), iulie (8), august (5) septembrie (1). Râmnicu Sărat (2024): iunie (3), iulie (2), august (1)”, informează sursa citată.

Cercetătorii arată că schimbările climatice determină nu doar o creştere treptată a temperaturii medii globale, ci şi o intensificare semnificativă a extremelor meteorologice, iar la nivelul regiunii de sud-est a României, inclusiv în zona judeţului Buzău, relieful favorizează dezvoltarea supercelulelor şi a unor furtuni de mare intensitate.

„Un studiu publicat în Nature Communications (Radier et al., 2019) indică faptul că, în Europa, frecvenţa fenomenelor convective severe, inclusiv fulgere, grindină şi rafale de vânt, este estimată să crească până la sfârşitul secolului XXI, ca urmare a instabilităţii convective accentuate, susţinute de conţinutul crescut de umiditate din straturile inferioare ale atmosferei. La nivel european, Agenţia Europeană de Mediu (EEA, 2023) subliniază că, în ultimele decenii, fenomenele extreme precum valurile de căldură, furtunile violente şi precipitaţiile abundente au devenit mai frecvente şi mai intense. Grindina şi tornadele sunt manifestări tipice ale convecţiei atmosferice intense, asociate cu norii Cumulonimbus, care se dezvoltă în condiţii de instabilitate pronunţată (…). În Europa, astfel de condiţii sunt tot mai frecvent întâlnite în sezonul cald, mai ales în regiunile sudice şi sud-estice, inclusiv în România. Zonele de câmpie sau podiş joase din sudul şi estul ţării, precum şi cele deluroase, cum este şi cazul judeţului Buzău, favorizează dezvoltarea supercelulelor, furtuni de mare intensitate, potenţial generatoare de grindină de mari dimensiuni sau tornade. Relieful influenţează semnificativ aceste fenomene. Câmpiile permit ascensiunea liberă a aerului cald, iar regiunile subcarpatice, ca cele din judeţul Buzău, pot amplifica instabilitatea locală prin convergenţe de vânt şi efecte orografice”, dezvăluie ANM.

Meteorologii mai spun că furtunile convective care se dezvoltă pe timpul verii sunt adesea însoţite de ploi torenţiale, intensificări ale vântului, descărcări electrice şi grindină.

„Furtunile convective care au loc în judeţul Buzău sunt detectate şi monitorizate cu radarul meteorologic amplasat la Bucureşti, radare ce oferă informaţii noi la fiecare cinci minute. În ceea ce priveşte tornadele, menţionăm că, deşi potenţialul pentru astfel de fenomene există, nu s-au înregistrat cazuri confirmate oficial la staţiile meteorologice din judeţul Buzău în ultimii ani. Este totuşi posibil ca unele evenimente locale să nu fi fost detectate, având în vedere caracterul lor extrem de localizat. Temperaturile extreme, atât cele ridicate, cât şi cele negative, reprezintă un alt indicator al schimbărilor climatice. Valurile de căldură devin mai frecvente, mai persistente şi mai intense, cu efecte directe asupra sănătăţii populaţiei, agriculturii şi infrastructurii. IPCC (2021) subliniază că valurile de căldură, anterior rare, sunt deja mult mai probabile în climatul actual. Această tendinţă este vizibilă şi în România, inclusiv în judeţul Buzău”, subliniază specialiştii.

Situarea judeţului Buzău între Câmpia Română şi Subcarpaţi favorizează acumularea de căldură, în special în bazinele joase şi în zonele cu vegetaţie redusă, ducând la apariţia insulelor de căldură şi la menţinerea temperaturilor ridicate şi pe timp de noapte. în sezonul rece, instabilitatea circulaţiei atmosferice, inclusiv perturbarea vortexului polar, poate genera episoade de ger şi pătrunderi de aer arctic. Aceste oscilaţii între extreme termice reflectă natura tranzitorie a climatului regional.