Recifele de corali au atins un „punct de cotitură” climatic pe măsură ce încălzirea globală se accentuează

Omenirea se află în pragul unei ”noi realităţi” sub efectul schimbărilor climatice, iar recifele de corali au atins aproape sigur un punct de cotitură catastrofal, avertizează cercetătorii într-un studiu de referinţă publicat luni, potrivit agenției de știri aAFP.

O echipă internaţională alcătuită din circa 160 de oameni de ştiinţă a analizat starea de sănătate a planetei, trasând potenţiale ”puncte de cotitură”, care ar împinge ecosistemele Terrei în pragul prăpastiei. Dacă aceste puncte sunt atinse, s-ar putea declanşa un efect de domino al catastrofelor în cascadă, deseori ireversibil.

”Din păcate, sunt acum aproape siguri că am atins unul dintre aceste praguri critice în cazul recifelor de corali tropicali din apele calde”, a precizat pentru AFP autorul principal al studiului, Tim Lenton, cercetător în ştiinţe ale mediului în cadrul Universităţii Exter, Regatul Unit, transmite Agerpres.

La o încălzire globală cu 1,4 grade Celsius în comparaţie cu epoca pre-industrială, aceste recife ”suferă o degradare fără precedent, care afectează subzistenţa a sute de milioane de oameni care depind de ele”, precum şi supravieţuirea unui milion de specii marine, au conchis oamenii de ştiinţă în acest studiu.

De la cea mai recentă ediţie a cercetării lor, realizată în 2023, au observat o mortalitate ”fără precedent” a coralilor. Recifele se confruntă în prezent cu un episod masiv de albire, semn al declinului acestora în decursul ultimilor doi ani.

”Zonă de pericol”

Coralii – care oferă o barieră împotriva eroziunii şi sunt rezervoare de biodiversitate, stocând de asemenea dioxid de carbon – albesc sub efectul căldurii, ceea ce îi face îm mod deosebit vulnerabili la încălzirea climatică. Când apa oceanelor este prea caldă, coralii expulzează microorganismele care le oferă culorile vii şi le furnizează hrana, ceea ce duce într-un final la moartea acestora.

Coralii morţi lasă în urma lor doar schelete, care nu mai au ţesuturi vii şi care vor fi acoperite progresiv de alge şi colonizate de organisme mai primitive, înainte de a se eroda şi sparge.

Cercetătorii estimează că, odată cu o încălzire de 1,5 grade Celsius în comparaţie cu epoca preindustrială, soarta coralilor va fi, în cea mai mare parte, pecetluită. Acest prag va fi atins în câţiva ani în lipsa reducerii drastice a emisiilor de gaze cu efect de seră.

Acest prag al încălzirii globale, cel mai ambiţios obiectiv al Acordului de la Paris (2015), este ”pe punctul de a se prăbuşi”, a avertizat recent secretarul general al ONU, Antonio Guterres.
Iar depăşirea sa ar plasa ”omenirea într-o zonă de pericol încă şi mai mare”, a afirmat Tim Lenton.

Momentul publicării studiului nu a fost ales întâmplător. Negociatori din întreaga lume se reunesc în Brazilia cu prilejul unei conferinţe pre-COP luni şi marţi, cu o lună înaintea deschiderii COP30 de la Belem.

Solară şi eoliană

În ultimii doi ani, semnele vitale ale Terrei s-au degradat. Alte praguri critice ar putea fi de asemenea atinse în viitorul apropiat odată cu topirea ireversibilă a calotelor glaciare polare, intrarea în colaps a unor sisteme cruciale de curenţi oceanici sau deteriorarea pădurii amazoniene, locul unde se va desfăşoară COP30.

”Ne apropiem rapid de multiple puncte de cotitură planetară, care ar putea determina o transformare a planetei cu consecinţe devastatoare pentru oameni şi natură”, avertizează Tim Lenton.

”Acest lucru necesită măsuri imediate şi inedite din partea liderilor participanţi la COP30, precum şi a responsabililor politici din întreaga lume”, a mai spus el.

Însă oamenii de ştiinţă subliniază şi progresele înregistrate în ultimii doi ani în domeniul unor puncte de cotitură ”pozitive”, care ar putea atrage efecte pozitive în cascadă asupra climatului.

Anumite sectoare au atins deja acest prag, care face ca dezvoltarea lor să fie ireversibilă: energia solară şi eoliană devenite accesibilă în lumea întreagă, precum şi adoptarea pe anumite pieţe a vehiculelor electrice, a bateriilor de stocare a energiei electrice sau a pompelor de căldură.

Alte tehnologii, care n-au atins încă acest stadiu, par promiţătoare, precum hidrogenul şi amoniacul verde.