G4Media.ro

Reacții de respingere, dar și aplauze, pentru planul de relansare economică anunțat…

Reacții de respingere, dar și aplauze, pentru planul de relansare economică anunțat de Merkel și Macron: Grupul Verzilor din Parlamentul European laudă inițiativa, în vreme ce Austria și o parte a opoziției și a presei din Germania o critică

Cancelarul Angela Merkel se confruntă cu primele critici în Germania după anunţarea planului emiterii de datorie europeană comună convenit luni cu preşedintele francez Emmanuel Macron, care înlătură un tabu în materie de solidaritate financiară europeană, scrie marţi AFP.

Într-o ţară care ani la rând a ”cântat” melodia austerităţii bugetare şi care din cauza pandemiei a fost deja nevoită să îngroape regula datoriilor zero, planul de relansare franco-german pentru Europa în vederea contracarării efectelor economice ale pandemiei ridică semne de întrebare.

”Sunt surprins că facem acum un viraj de 180 de grade, că UE poate dintr-odată să se îndatoreze”, comentează deputatul liberal Alexander Lambsdorff.

De asemenea, state precum Austria, Olanda şi Danemarca și-au exprimat deja rezervele faţă de planul anunţat luni de Merkel şi Macron, cancelarul austriac Sebastian Kurz reamintind poziţia ţărilor din Nord, conform căreia acestea sunt dispuse să ajute cu ”împrumuturi şi nu cu subvenţii”.

„Poziţia noastră rămâne neschimbată. Suntem dispuşi să ajutăm ţările cele mai afectate cu împrumuturi”, a scris pe Twitter luni seara Sebastian Kurz.

”Este binevenit să vedem, în sfârșit, o inițiativă franco-germană care este în spiritul propunerii făcute săptămâna trecută de Parlamentul European. Presiunea pentru adoptarea unui plan de recuperare prin eurobonduri și subvenții, mai degrabă decât prin împrumuturi, este esențială pentru a nu supraîncărca țările cel mai grav afectate de criză. În orice caz, 500 de miliarde de euro nu sunt suficiente pentru a finanța costurile acestei crize, în condițiile în care acoperă aproximativ jumătate din scăderea PIB în 2020. Solicităm Comisiei Europene să ia în considerare această propunere atunci când își va prezenta oficial planul de recuperare economică, săptămâna viitoare”, a declarat co-președinta grupului Verzilor din Parlamentul European, Ska Keller.

Caracterul ”excepţional” al crizei, subliniat luni din nou de Merkel, nu este totuşi o justificare pentru ca UE ”să-şi arunce peste bord regulile şi principiile”, scrie cotidianul conservator Frankfurter Allgemeine Zeitung într-un editorial foarte critic.

Merkel a admis luni că propunerea lansată împreună cu Macron, sprijinită şi de partidul ei, Uniunea Creştin-Democrată germană (CDU), este ”curajoasă” şi susceptibilă să atragă critici în Germania, care ar urma să contribuie cu 135 de miliarde de euro din anvelopa de sprijin totală de 500 de miliarde de euro, dacă planul va fi adoptat de ansamblul UE.

Conform iniţiativei lor comune prezentate luni, Comisia Europeană ar urma să gestioneze acest program împrumutându-se pe pieţe ”în numele UE”. Banii vor fi alocaţi drept cheltuieli bugetare ţărilor cele mai afectate de pandemie, precum Spania şi Italia. Statele beneficiare nu vor trebui să ramburseze sumele oferite drept granturi.

Este un pas în direcţia ”eurobondurilor” sau ”coronabondurilor” cerute anterior mai ales de Italia, sprijinită de Franţa, dar care până în prezent erau considerate o linie roşie de către Germania şi statele din Nord, care le reproşează celor din Sud lipsa rigorii bugetare.

Conform interpretărilor din anturajul preşedinţiei franceze, consimţind la ideea unei mutualizări a datoriilor, cancelarul german a ţinut ”să reafirme angajamentul european al Germaniei în faţa criticilor destul de dure ale Italiei sau ale Spaniei”, mai ales că Germania preia în iulie preşedinţia semestrială a Consiliului UE şi Merkel vrea ”să lase ceva în urma ei”, înainte să-şi încheie anul viitor al patrulea şi ultimul mandat de cancelar.

De altfel, încă de săptămâna trecută Angela Merkel a pledat pentru o aprofundare a integrării zonei euro, în urma unui verdict al Curţii Constituţionale germane, care a somat Banca Centrală Europeană (BCE) să justifice achiziţiile de datorie publică şi a respins decizia Curţii de Justiţie a UE (CJUE) care valida acest program.

Pe de altă parte, Angela Merkel îşi poate permite asumarea unor riscuri politice, dat fiind că a urcat în sondaje în urma unei bune gestionări a epidemiei COVID-19.

”Le revine acum lui Merkel şi Macron sarcina să-şi folosească întreaga influenţă” pentru a-şi impune proiectul la nivel european, subliniază Lisa Paus, purtătoarea de cuvânt pentru Finanţe a ecologiştilor din Bundestag.

Europa nu-şi poate permite să vadă ”aceste propuneri dispărând în nisip, cum s-a întâmplat cu cea de la Meseberg” în urmă cu doi ani, când Parisul şi Berlinul conveniseră asupra unei integrări sporite a zonei euro mai ales printr-un buget dedicat, propuneri rămase literă moartă pentru că nu au fost agreate de partenerii europeni.

Comisia Europeană nu va copia pur şi simplu o propunere franco-germană pentru planul său de relansare care va fi prezentat săptămâna viitoare, şi care va include o combinaţie de împrumuturi şi granturi în locul granturilor sugerate de autorităţile de la Paris şi Berlin, a declarat marţi un purtător de cuvânt al Executivului comunitar, transmite Reuters.

„În propunerea noastră va fi un echilibru între granturi şi împrumuturi”, a declarat marţi purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Eric Mamer, la o conferinţă de presă. „Vom vedea care este această balanţă săptămâna viitoare, când vom veni cu propunerea noastră”, a adăugat Eric Mamer.

Preşedinta Comisiei (CE), Ursula von der Leyen, trebuie să prezinte pe 27 mai, în cadrul unei sesiuni extraordinare a Parlamentului European, propriul său plan pentru relansare economică pe continent. „Propunerea (franco-germană) merge în sensul celei pregătite de Comisie, care va ţine cont de asemenea de punctele de vedere ale tuturor statelor membre şi ale Parlamentului European”, a precizat şefa executivului comunitar într-un comunicat de presă.

Prezentarea de către șefa CE a acestui plan, al cărui obiectiv este mobilizarea a cel puţin 1.000 de miliarde de euro, a fost anunţată iniţial de Ursula von der Leyen pentru data de 6 mai. Însă preşedinta Executivului comunitar a fost constrâns să revină asupra datei iniţiale.

Toate grupurile politice pledează pentru creșterea bugetului multianual, pe următorii șapte ani.

Parlamentul European ameninţă să voteze împotriva proiectului de buget european multianual, căruia ar urma să îi fie ataşat planul de relansare.

„Comisia are nevoie de timp” a mărturisit săptămâna trecută pentru AFP reprezentantul unuia dintre marile grupuri politice din Parlamentul European, care este foarte critic când vine vorba de maniera în care Ursula von der Leyen a supervizat pregătirea acestui plan, acuzând-o că încearcă să ţină departe Parlamentul. „Aleşii europeni vin din toate regiunile Uniunii şi cunosc mai bine decât funcţionarii Comisiei care sunt necesităţile de pe teren”, a susţinut sursa citată de agenția franceză de presă.

„Vrem să fim implicaţi în conceperea sa şi, dacă acest lucru nu se va întâmpla, nu vom vota bugetul multianual asupra căruia Parlamentul European trebuie să se pronunţe. Nu vom ceda cu privire la acest punct”, a avertizat europarlamentarul.

Cele cinci mari grupuri politice din Parlamentul European, popularii, socialiştii, liberalii de la Renew Europe, conservatorii şi reformiştii, au ajuns la o poziţie comună într-o rezoluţie prin care avertizează Comisia Europeană să nu recurgă la „magie financiară şi la multiplicatori îndoielnici pentru a anunţa cifre ambiţioase”.

„Fondul de relansare va fi elementul principal al unui set de măsuri care vor da un impuls investiţiilor, inclusiv printr-un apel la investiţiile private, până la o sumă de 2.000 de miliarde euro”, se precizează în rezoluţie. Un prim pachet de măsuri în valoare de 540 miliarde euro a fost deja elaborat.

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

1 comentariu

  1. Planul Marshall a fost ca un butoi de miere oferit gratis si pentru Tarile de Jos, dar acum-cu sacii arhiplini-nu vor in ruptul capului sa mai dea si la altii.