Războiul din Iran reconfigurează alianțele în Golf

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Analiză a publicației EL MUNDO (Spania), via Rador: Ofensiva din Fâșia Gaza a declanșat o reconfigurare a legăturilor strategice ale regiunii, care s-a accelerat odată cu atacurile SUA și Israelului împotriva regimului ayatollahilor.

La începutul lunii aprilie, Orientul Mijlociu a salutat un acord de încetare a focului în Iran, intermediat de Statele Unite, în încercarea de a găsi o soluție diplomatică la războiul regional. Pakistanul s-a poziționat ca principal mediator în conflict și a găzduit primele negocieri dintre Teheran și Washington în capitala sa. Cu toate acestea, cam în aceeași perioadă, a desfășurat 8.000 de soldați, o escadrilă de avioane de vânătoare și sisteme de apărare în Arabia Saudită, una dintre țările afectate de acțiunile de represalii ale Iranului în acest război. Într-un act de echilibrare, Islamabadul a trimis echipamentele în cadrul pactului de apărare semnat cu luni înainte cu Riadul, care își extinde umbrela de securitate la aliatul său arab.

Acordul prevede că, în cazul unui atac grav împotriva securității Arabiei Saudite, Pakistanul ar putea desfășura până la 80.000 de soldați, dezvăluie o investigație Reuters. Deși nu se cunosc detaliile complete ale alianței, ministrul pakistanez al Apărării, Khawaja Asif, a sugerat anul trecut că acordul plasează Arabia Saudită sub umbrela nucleară a Pakistanului, ceea ce ar putea face din aceasta a doua putere regională cu apărare nucleară, după Israel. Știrea subliniază reconfigurarea legăturilor strategice din regiune, care a început odată cu războiul din Fâșia Gaza și s-a accelerat odată cu ofensiva americano-israeliană împotriva Iranului. Această ultimă campanie militară împotriva Republicii Islamice a declanșat o serie de represalii iraniene împotriva statelor din Golf, afectând economiile acestora și imaginea lor de „oază” într-o regiune volatilă. Doha a relatat recent că un atac israelian asupra instalațiilor de gaze lichefiate deținute de stat a cauzat pierderi de aproximativ 20 de miliarde numai în acest an, o cifră care probabil va crește în perioada de reparații a centralei, estimată de la trei până la cinci ani, afectând la rândul său aprovizionarea piețelor asiatice, în special a Chinei.

De asemenea, atacurile iraniene asupra infrastructurii critice din aceste țări au slăbit încrederea în garanțiile de securitate oferite anterior de Statele Unite. „Dacă Qatarul și Turcia se vor alătura și ele acestui acord, va fi o veste excelentă”, a declarat recent ministrul pakistanez Khawaja Asif, demonstrând transparență în ceea ce privește apropierea diplomatică dintre aceste puteri. În ultimele săptămâni, oficiali din Arabia Saudită, Qatar, Turcia, Pakistan și Egipt au organizat mai multe întâlniri ca parte a eforturilor de mediere din Orientul Mijlociu. Totuși, aceste întâlniri indică o alianță de securitate în creștere între aceste țări, pe care analiștii au numit-o deja „NATO-ul sunnit”. În urmă cu mai puțin de un deceniu, Arabia Saudită și Qatarul erau dușmani regionali, până în punctul în care Turcia a oferit chiar ajutor Doha în timpul unei blocade economice saudite care a slăbit statul din Golf.

La rândul său, Ankara a restabilit recent legăturile diplomatice cu Cairo, după un deceniu de înstrăinare din cauza sprijinului Turciei pentru Frăția Musulmană. Această apropiere dintre cele cinci țări, deși foarte recentă, începe deja să dea unele rezultate, cum ar fi intenția de a elimina obligativitatea vizelor între Turcia și Arabia Saudită și intenția Riadului de a achiziționa echipamente de apărare de la Ankara. Ministrul turc de Externe, Hakan Fidan, a subliniat recent una dintre convingerile celor cinci țări, avertizând că principalul pericol cu ​​care se confruntă statele din regiune este „expansionismul israelian”.

„Rămâne principala provocare la adresa stabilității și securității în regiunea noastră”. Între timp, fostul ambasador saudit în Statele Unite, Turki al-Faisal, a avertizat într-un articol de pe site-ul Arab News, care a fost preluat de mai multe țări din Orientul Mijlociu, că statele din Golf trebuie să evite să fie atrase în conflict. „Dacă planul israelian ar declanșa un război între noi și Iran, regiunea s-ar transforma într-o stare de devastare și distrugere, iar Israelul ar reuși să-și impună voința asupra regiunii, rămânând singurul actor din zona noastră”, indică acest text.

Arabia Saudită ar lucra și la un pact de neagresiune cu Iranul, potrivit unei investigații realizate de cotidianul „Financial Times”. Riadul a evitat un război direct cu Teheranul într-un moment în care era în curs o apropiere diplomatică între cele două puteri, forjată la o întâlnire din China în 2023. Această dezghețare a fost deraiată de atacurile Hamas asupra Israelului, care au declanșat războiul din Fâșia Gaza, activând aliații iranieni din regiune, inclusiv unii dintre cei mai înverșunați dușmani ai Riadului, cum ar fi rebelii houthi din Yemen. De asemenea, războiul din enclava palestiniană a zădărnicit încercarea SUA de a include Arabia Saudită în Acordurile Abraham, care vizau normalizarea relațiilor cu Israelul în schimbul unor acorduri economice și de securitate.

Conflictul regional a accelerat, de asemenea, o schimbare de strategie a unei alte țări din Golf, Emiratele Arabe Unite, care încearcă de ani de zile să exercite o influență geoeconomică în propriile condiții. Retragerea sa din Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) a coincis cu scurgeri în mai multe mass-media conform cărora aceasta a efectuat atacuri împotriva Iranului în mijlocul războiului, devenind prima țară din Golf care a participat direct la conflictul lansat de Statele Unite și Israel. Tel Avivul a reiterat această apropiere, afirmând că chiar și prim-ministrul său, Benjamin Netanyahu, a vizitat țara arabă în mijlocul focului încrucișat.

Abu Dhabi se distanțează astfel de vecinii din Golf, precum Arabia Saudită, cu care s-a implicat în alte dispute recente, cum ar fi Yemenul. Între timp, optează pentru legături mai strânse cu Israelul, ceea ce îi oferă o umbrelă de apărare, permițându-i totodată să își mențină influența în alte arene, cum ar fi războiul din Sudan, statul recent înființat Somaliland și prin integrarea în alianțele economice ale Tel Avivului cu țări din estul Mediteranei, precum Cipru și Grecia. Un pact cu aceste țări ar putea declanșa tensiuni cu Turcia, care, la rândul ei, formează o alianță cu alte puteri din Golf, precum Arabia Saudită sau Qatar.

Această situație dezvăluie o fractură tot mai mare în cadrul Consiliului de Cooperare al Golfului, o organizație care a rămas în vigoare mai bine de patru decenii și care, potrivit analiștilor, ar putea oferi un răspuns puternic de unitate la dihotomia creată de Statele Unite și Israel după acest război: alinierea cu Teheranul sau cu Tel Aviv.

Traducerea Rador: Rodezia Costea