Live Război în Orientul Mijlociu, ziua 22. Donald Trump ia în considerare „reducerea treptată” a operaţiunilor împotriva Iranului/ Val de execuții la Teheran / Bursele mondiale în cădere / Rachete balistice iraniene lansate spre baza militară americano-britanică din Oceanul Indian

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Războiul din Orientul Mijlociu a depășit trei săptămâni, iar administrația Trump susține că se pregătește să reducă numărul de operațiuni împotriva Iranului întrucât i-ar fi redus semnificativ puterea militară. În timp ce Iranul a atacat cu rachete balistice baza militară americano-britanică din Oceanul Indian, peste 20 de state declară că vor contribui la asigurarea tranzitului în condiții de siguranță prin strâmtoarea Ormuz.

• Suntem în a 22-a zi de război în Orientul Mijlociu iar G4Media vă prezintă cele mai importante evenimente ale zilei:

Ora 21:46 Miniştrii de externe ai ţărilor din G7 au cerut sâmbătă Iranului „să pună capăt imediat şi necondiţionat” atacurilor sale „nejustificabile” împotriva ţărilor din Orientul Mijlociu, relatează France Presse, citată de Agerpres.

„Cerem să se pună capăt imediat şi necondiţionat tuturor atacurilor pe care le efectuează regimul iranian”, potrivit unui comunicat comun al miniştrilor de externe din G7 (Germania, Canada, SUA, Franţa, Italia, Japonia, Regatul Unit, precum Înaltul reprezentant pentru afaceri externe al UE).

Ora 20:29 O rachetă balistică iraniană a lovit sâmbătă seara o clădire din orașul Dimona, în sudul Israelului, potrivit Serviciilor de Pompieri și Salvare, rănind mai multe persoane în timp ce pompierii se luptau cu un incendiu izbucnit la unul dintre locurile afectate în urma atacului. Un purtător de cuvânt al Serviciilor de Pompieri și Salvare a declarat că racheta a distrus o clădire cu un etaj din Dimona, transmite CNN.

Ora 20:25 Marea Britanie nu va folosi bazele sale din Cipru pentru nicio acțiune ofensivă în contextul crizei din Iran, a declarat sâmbătă un purtător de cuvânt al guvernului cipriot, făcând referire la o convorbire telefonică dintre premierul britanic Keir Starmer și președintele cipriot Nikos Christodoulides, potrivit Reuters, transmite The Guardian.

Ora 18:52 Președintele iranian Masoud Pezeshkian a afirmat că „încetarea imediată a agresiunilor din partea Statelor Unite și a Israelului, precum și garanții că acestea nu se vor repeta în viitor” reprezintă singura cale de a pune capăt războiului actual și de a preveni o catastrofă regională de proporții mai mari, notează The Guardian.

Într-o conversație telefonică purtată sâmbătă cu prim-ministrul indian Narendra Modi, Pezeshkian a afirmat că orice rezoluție trebuie să includă garanții ferme pentru a preveni viitoare atacuri militare împotriva Iranului, potrivit unui comunicat al Ambasadei Iranului în India.

Ora 18:05 Un atac cu rachete din Iran a lovit o grădiniță goală din Israel, afirmă primarul, citat de CNN.

Angajații serviciilor municipale israeliene s-au aflat la fața locului în urma unui atac cu rachete iranian asupra orașului Rishon Lezion, sâmbătă, după cum se vede în acest videoclip.

Primarul orașului Rishon Lezion, Raz Kinstlich, a declarat agenției de știri Reuters că o grădiniță a fost lăsată „în ruine totale”. El a precizat că în clădire nu se aflau copii în momentul atacului.

Ora 17:43 Israelul a afirmat că a „afectat în mod semnificativ” producția de rachete balistice la o fabrică din Teheran, după ce a lansat atacuri aeriene în cursul nopții, transmite The Guardian.

Forțele de Apărare ale Israelului au declarat că au efectuat atacuri în Teheran și au lovit „zeci” de ținte. Acestea au precizat că instalațiile erau utilizate pentru producerea de componente esențiale pentru dezvoltarea rachetelor.

Printre instalațiile lovite s-au numărat un depozit de componente, o fabrică de combustibil pentru rachete și o unitate de producție.

Ora 16:57 Au fost semnalate mai multe explozii la baza militară americană Juffair din Bahrain, potrivit agenției de știri iraniene de stat Tasnim, transmite Sky News.

Un raport separat al agenției pe Telegram a menționat că mai multe explozii puternice au fost auzite în această după-amiază în întreaga țară insulară.

Acest lucru s-a întâmplat în momentul în care Ministerul de Interne din Bahrain a emis un avertisment pe rețelele de socializare, îndemnând cetățenii să „se îndrepte către cel mai apropiat loc sigur”.

Ora 15:59 Peste 20 de țări – printre care Regatul Unit, Germania, Franța, Japonia și Coreea de Sud – au declarat că vor contribui la eforturile de asigurare a tranzitului în condiții de siguranță prin strâmtoarea Ormuz, condamnând închiderea de către Iran a acestei căi navigabile vitale, transmite The Guardian.

Cele 22 de țări, în majoritate europene, dar printre care se numără și Emiratele Arabe Unite și Bahrain, au declarat:

„Ne declarăm dispuși să contribuim la eforturile adecvate menite să asigure tranzitul în condiții de siguranță prin strâmtoare. Salutăm angajamentul țărilor care se implică în planificarea pregătitoare.

Condamnăm cu cea mai mare fermitate recentele atacuri ale Iranului asupra navelor comerciale neînarmate din Golf, atacurile asupra infrastructurii civile, inclusiv asupra instalațiilor petroliere și de gaze, precum și închiderea de facto a Strâmtorii Ormuz de către forțele iraniene”.

Ora 15:47 SUA au inclus Rusia, China, Iranul, Coreea de Nord și Pakistanul pe lista lor de amenințări nucleare. Detalii aici

Ora 15:37 Armata SUA a declarat că capacitatea Iranului de a amenința Strâmtoarea Hormuz a fost „redusă” în urma bombardării unei instalații subterane în care erau depozitate rachete de croazieră și alte tipuri de armament, notează The Guardian.

Amiralul Brad Cooper, comandantul Comandamentului Central al SUA, a declarat într-un mesaj video postat pe X:

„Nu numai că am distrus instalația, dar am distrus și centrele de sprijin ale serviciilor de informații și releele radar ale rachetelor care erau folosite pentru a monitoriza mișcările navelor”.

Ora 15:13 Corpul Gărzilor Revoluţionare Iraniene (IRGC), armata de elită a regimului iranian, a anunţat sâmbătă că a lovit un avion de vânătoare israelian F-16 în spaţiul aerian central al Iranului, descriind-o ca fiind a treia aeronavă israeliană lovită în 22 de zile de război, în timp ce Israelul a negat că aeronava a fost avariată, informează EFE, citată de Agerpres.

Ora 15:11 Armata americană susține că a lovit până în prezent peste 8.000 de ținte militare în Iran, a declarat șeful Comandamentului Central, citat de Sky News.

Într-o actualizare video publicată pe rețelele de socializare, amiralul Brad Cooper a afirmat că armata americană a distrus „mii” de rachete iraniene și drone de atac avansate, precum și întreaga flotă a marinei iraniene.

Ora 14.58 Statele Unite iau în calcul o operaţiune a forţelor speciale pentru a confisca stocul de uraniu îmbogăţit al Iranului  

Ora 14.56 Axios: CIA și Mossad caută urmele lui Mojtaba Khamenei, noul lider religios al Iranului, care nu a mai apărut public de la începutul războiului

CIA, Mossad și alte agenții de informații din întreaga lume au urmărit vineri, în timpul Nowruz-ului, dacă noul lider suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei, va urma tradiția tatălui său și va ține un discurs de Anul Nou iranian, informează Axios, citat de Mediafax.

Nowruz este o sărbătoare închinată focului și purității care coincide, conform calendarului solar iranian, cu prima zi a anului. Își are originile în zoroastrism, aparent cea mai veche religie a omenirii.

Când sărbătoarea a trecut și Mojtaba a emis doar o declarație scrisă, misterul stării sale fizice, al locului în care se afla și al rolului său în efortul de război al Iranului s-a adâncit, relatează presa americană.

Nu este deloc surprinzător faptul că Mojtaba a rămas în umbră. De când tatăl sau a fost ucis, Israelul a arătat clar că Mojtaba este acum în fruntea listei sale de ținte.

Ora 11.33 Iran: Instalaţia de îmbogăţire a uraniului din Natanz, vizată de un atac americano-israelian (presă)

SUA şi Israelul au lansat sâmbătă dimineaţă un atac asupra instalaţiei de îmbogăţire a uraniului de la Natanz, a declarat agenţia de ştiri iraniană Tasnim, citată de Reuters, transmite Agerpres. Nu s-au produs scurgeri radioactive, iar locuitorii din apropierea site-ului nu au fost în pericol, a adăugat Tasnim.

Uzina de îmbogăţire a uraniului de la Natanz a fost vizată de atacuri în mai multe rânduri de la începerea actualului război, la 28 februarie. Aceeaşi uzină a fost bombardată şi în iunie 2025, în timpul Războiului de 12 Zile, în cadrul unei operaţiuni cu numele de cod Midnight Hammer (Ciocanul de la miezul nopţii – n.r.), când Israelul şi SUA au bombardat alte două instalaţii nucleare iraniene, cele din Fordo şi Ispahan.

UPDATE Ora 11.09 Donald Trump ia în considerare „reducerea treptată” a operaţiunilor împotriva Iranului

UPDATE Ora 8.09 Rachete balistice iraniene lansate spre baza militară americano-britanică din Oceanul Indian, o escaladare majoră a conflictului

UPDATE Ora 7.23 Israel vizează infrastructura civilă și militară a Hezbollah într-o ofensivă extinsă în Liban

Israel își intensifică ofensiva împotriva Hezbollah, atacând atât obiective militare, cât și instituții civile ale grupării, într-o strategie menită să îi slăbească influența și să îi erodeze baza de sprijin din Liban.

Un raid aerian israelian asupra unui centru medical din sudul Libanului, în localitatea Burj Qalaouiyah, a ucis 12 lucrători medicali, a rănit grav o persoană și a lăsat alte patru sub dărâmături timp de mai multe ore. Centrul era administrat de Societatea Islamică de Sănătate, afiliată Hezbollah, notează sâmbătă AP.

Atacul, unul dintre cele mai grave de la începutul conflictului actual, declanșat pe 2 martie, face parte dintr-o campanie mai amplă în care Israelul a lovit și rețeaua financiară a grupării, inclusiv al-Qard al-Hasan, dar și instituții media precum Al-Manar TV și posturile de radio Al-Nour.

Israelul susține că astfel de facilități sunt utilizate în scopuri militare. De cealaltă parte, autoritățile libaneze resping acuzațiile.

Șeful armatei israeliene, generalul Eyal Zamir, a declarat că Hezbollah „duce acum un război pentru însăși existența sa și plătește un preț greu pentru intrarea în această confruntare”, adăugând că presiunea militară „va crește tot mai mult”.

La rândul său, liderul Hezbollah, Naim Kassem, a transmis într-un discurs televizat că organizația nu va ceda: „Aceasta este o bătălie existențială. Nu este o luptă limitată sau simplă”, a spus el, adăugând că gruparea va lupta „până la capăt” și nu se va preda.

Israelul acuză statul libanez că nu a reușit să dezarmeze Hezbollah și susține că va continua operațiunile pentru a neutraliza gruparea.

Criticile vin și din partea organizației Amnesty International.

„Armata israeliană pare să presupună că etichetarea unei entități drept afiliată Hezbollah – fie că este vorba de personal medical, locuințe sau instituții financiare – o face automat o țintă legitimă. Acest lucru este greșit”, a declarat Heba Morayef, director regional al organizației.

La nivel regional, oficiali din Iran avertizează că orice încetare a focului trebuie să includă toate fronturile. Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a declarat: „Nu cred că este posibil un armistițiu limitat. Noi credem în încheierea războiului, iar asta înseamnă oprirea conflictului pe toate fronturile”.

De la începutul conflictului, ofensiva israeliană a provocat peste 1.000 de morți și a dus la strămutarea a peste un milion de persoane în Liban.

UPDATE 7.14 Val de execuții în Iran. Un luptător de 19 ani, spânzurat împreună cu alți doi tineri

Execuțiile din Iran au început: un luptător de wrestling de 19 ani și alți doi tineri au fost spânzurați în orașul Qom. Grupurile pentru drepturile omului avertizează că peste 100 de persoane condamnate ar putea urma.

Saleh Mohammadi, Mehdi Qasemi și Saeed Davoudi au fost executați joi dimineața în Qom, la sud de Teheran. Cei trei fuseseră condamnați pentru uciderea a doi polițiști în timpul protestelor din ianuarie.

Acuzația adusă celor trei a fost „moharabeh” -„război împotriva lui Dumnezeu” – potrivit presei de stat iraniene citate de AP.

Cei trei sunt primii executați dintre zecile de mii de persoane arestate în timpul represiunii din ianuarie. Protestele naționale au atins apogeul în prima săptămână a lunii ianuarie.

Mahmood Amiry-Moghaddam, directorul Iran Human Rights, a declarat că organizația sa a documentat cel puțin 27 de condamnări la moarte. Alți 100 de arestați se confruntă cu acuzații care prevăd pedeapsa capitală.

Represiunea din ianuarie a fost cea mai sângeroasă din istoria Republicii Islamice, din 1979 până astăzi. Peste 7.000 de persoane au fost ucise, potrivit Human Rights Activists News Agency. Guvernul iranian a recunoscut oficial peste 3.000 de morți. Peste 50.000 de persoane au fost arestate în șase săptămâni.

Mărturisiri smulse prin tortură, acuză Amnesty International

Amnesty International a declarat că procesele celor trei au fost „extrem de inechitabile”. Organizația susține că mărturisirile au fost obținute prin tortură. Mohammadi a fost bătut în detenție și i-a fost ruptă o mână, potrivit Amnesty. El și-a retras mărturisirile în instanță, susținând că fuseseră obținute prin constrângere. Amnesty a transmis o scrisoare deschisă sistemului judiciar iranian în februarie, criticând urmărirea penală a zecilor de protestatari.

Saeed Davoudi s-a născut pe 20 martie 2004. A fost executat cu o zi înainte de a împlini 22 de ani.

Saleh Mohammadi câștigase o medalie de bronz în 2024, la un turneu internațional de lupte libere pentru tineret în Rusia. Pe Instagram, posta videoclipuri din sală și mesaje motivaționale. Ultima postare datează de la sfârșitul lunii decembrie. Scria: „Am îndurat mai mult decât ne-am imaginat.”

O profesoară iraniană stabilită la Toronto, care îl cunoștea, l-a descris drept un tânăr plin de energie. Ea a spus că antrenamentele și înghețata erau singurele lui modalități de a uita „catastrofa” pe care o trăia.

Autoritățile iraniene au continuat arestările chiar și după declanșarea campaniei militare americano-israeliene pe 28 februarie. Zeci de persoane au fost reținute de la începerea conflictului.

Amiry-Moghaddam avertizează că execuțiile sunt „menite să instaureze frica în societate”. El susține că Republica Islamică știe că principala amenințare vine din interior, nu din exterior.

UPDATE 6.36 Bursele lumii, pe roșu după trei săptămâni de conflict

Războiul din Iran împinge prețul petrolului la 112 dolari pe baril. Bursele mondiale sunt pe roșu, iar randamentele titlurilor de stat ating maximele din 2011.

Trei săptămâni de conflict în Iran au schimbat dinamica piețelor financiare internaționale. Prețul petrolului a crescut din nou, ducând Brentul la 112 dolari pe baril și WTI la 98 de dolari, potrivit Il Messaggero.

Temerile legate de inflație și politica monetară alimentează vânzările masive. Investitorii se tem că prețurile ridicate la energie vor forța băncile centrale să mențină dobânzile ridicate.

Piețele financiare europene

Piețele financiare europene au închis vineri cu pierderi semnificative. Frankfurt a scăzut cu 2%, Milano cu aproape 2%, Paris cu 1,82%, iar Londra cu 1,44%. La Wall Street, pierderile s-au repetat. S&P 500 a cedat 1,51%, Dow Jones 0,96%, iar Nasdaq 2%. Volatilitatea a fost amplificată de expirarea simultană a contractelor futures și a opțiunilor pe indici și acțiuni.

Temerile privind inflația au împins randamentele titlurilor de stat la niveluri-record. Bundul german pe zece ani a urcat la 3,03%, cel mai ridicat nivel din 2011. Obligațiunile britanice s-au apropiat de 5%. Spreadul dintre titlurile italiene și germane pe zece ani a crescut la 92 de puncte de bază. Înainte de conflict, acesta se situa în jurul valorii de 60.

Randamentul titlurilor de stat americane pe zece ani a atins maximul din iulie 2025, la 4,39%. T-bond-ul pe doi ani a urcat la 3,887%.

Fatih Birol, directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie, a avertizat că piețele subestimează conflictul. El a catalogat războiul drept „cea mai mare amenințare la adresa securității energetice globale din istorie”. Birol a estimat că va fi nevoie de cel puțin șase luni pentru a restabili fluxurile de gaz și petrol. Capitalele europene caută soluții pentru a sprijini familiile și întreprinderile.

La finalul summitului liderilor europeni, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a arătat deschisă față de decretul italian privind facturile la energie. Președinta Consiliului, Giorgia Meloni, a anunțat că Roma și Bruxelles vor lucra împreună începând de luni.

Miza este sistemul ETS, mecanismul european de permise pentru emisiile de CO2. Italia solicită măsuri urgente pentru a reduce impactul costurilor ETS asupra facturilor la energie. Orice ajutor de stat trebuie autorizat în prealabil de Bruxelles.

Revizuirea mecanismului ETS rămâne programată pentru iulie. Pe agenda discuțiilor se află volatilitatea prețurilor și extinderea cotelor gratuite pentru industriile mari consumatoare de energie.

UPDATE Ora 5.47 Prioritățile miltare ale SUA

Mesajul lui Donald Trump, postat vineri pe platforma sa Truth Social și preluat de Casa Albă, detaliază prioritățile militare ale Statelor Unite în Orientul Mijlociu.

„Suntem foarte aproape de a ne atinge obiectivele, în timp ce luăm în considerare reducerea amplului nostru efort militar din Orientul Mijlociu în ceea ce privește regimul terorist din Iran:

1. Degradarea completă a capacității de rachete a Iranului, a lansatoarelor și a tuturor elementelor aferente lor,

2. Distrugerea bazei industriale de apărare a Iranului,

3. Eliminarea marinei și forțelor aeriene ale Iranului, inclusiv a armamentului antiaerian,

4. Nepermiterea niciodată ca Iranul să ajungă măcar aproape de capacitatea nucleară și menținerea permanentă a unei poziții în care Statele Unite ale Americii pot reacționa rapid și puternic la o astfel de situație, dacă aceasta ar lua loc,

5. Protejarea, la cel mai înalt nivel, a aliaților noștri din Orientul Mijlociu, inclusiv Israel, Arabia Saudită, Qatar, Emiratele Arabe Unite, Bahrain, Kuweit și alții”, a transmis Donald Trump.

Strâmtoarea Ormuz, responsabilitatea altor națiuni

Liderul american a precizat că supravegherea și securizarea Strâmtorii Ormuz va fi responsabilitatea altor națiuni care folosesc ruta. SUA se vor implica doar dacă li se va cere, după ce amenințarea Iranului va fi eliminată.

„Strâmtoarea Ormuz va trebui să fie supravegheată și asigurată, dacă este necesar, de alte națiuni care o folosesc – Statele Unite nu! Dacă ni se va cere, vom ajuta aceste țări în eforturile lor privind Ormuz, dar nu ar trebui să fie necesar odată ce amenințarea Iranului este eradicată. Important, va fi o operațiune militară ușoară pentru ele. Vă mulțumesc că acordați atenție acestei chestiuni!” a scris președintele SUA.

Războiul declanșat de Statele Unite și Israel împotriva Iranului a intrat în cea de-a treia săptămână. Traficul prin Strâmtoarea Ormuz, prin care trece aproximativ 20% din petrolul mondial, a fost afectat, iar prețurile țițeiului și ale combustibililor au urcat puternic, alimentând temeri privind o criză energetică globală și o creștere a inflației.