G4Media.ro

Raport Promo-LEX: Discursul de ură la cote mari în Republica Moldova. Cine…

Raport Promo-LEX: Discursul de ură la cote mari în Republica Moldova. Cine sunt promotorii și care sunt țințele lor

Republica Moldova înregistrează tendințe îngrijorătoare în ceea ce privește utilizarea discursului de ură printre intermediul media și a rețelelor sociale, în special în timpul campaniilor electorale, se arată într-un studiu realizat de Asociația Promo-LEX, cea care se ocupă de mai mulți de monitorizarea acestui fenomen în spațiul public din Republica Moldova.

Raportul oferă și o serie de de exemple de astfel de mesaje de ură promovate la televiziunile din Republica Moldova, cu precădere la cele care susțin partide pro-rusești din zona de stânga.

Sute de familii au participat la marșul familiei, care s-a desfășurat pe 19 iunie în capitală. Evenimentul a fost organizat la inițiativa BECS, cu scopul de a promova valorile familiei tradiționale și de a opri propaganda homosexualității”, se arată într-o știre difuzată de NTV pe 21 iunie 2021, post afiliat Partidului Socialiștilor condus de Igor Dodon.

În anul 2018, în medie, în fiecare zi apăreau 2 cazuri noi de discurs de ură, în timp ce în anul 20192 această cifră a crescut la 4,2 cazuri noi pe zi. În cadrul alegerilor prezidențiale din 2020, conform raportului de monitorizare, au fost înregistrate în medie 4,9 cazuri noi pe zi, ceea ce a reprezentat o creștere de 2,3 ori mai mare față de anul 2019”, se precizează în raport.

În perioada 11 mai 2021 – 25 iulie 2021 au fost identificate și raportate 390 de cazuri care se referă la cele mai diferite forme de discurs: exprimări verbale, opinii scrise, știri, imagini, secvențe video, discursuri în cadrul evenimentelor publice, pancarte, mesaje publicate pe rețelele de socializare ș.a. Printre acestea 299 au fost cazuri de discurs de ură, instigare la discriminare sau alte forme de exprimare a intoleranței, exprimate în mass-media și care au fost identificare în context electoral.

Cele 299 de cazuri au fost distribuite de 317 ori de către 67 de surse (mass-media online, platforme informaționale și TV). Numărul de 67 nu are pretenția de a prezenta lista exhaustivă a surselor care au distribuit discursul de ură, ci mai curând este o cifră orientativă. Știrile sau evenimentele publice de rezonanță sunt, de obicei, preluate de un număr mare de surse, în special mass-media, ceea ce presupune că numărul real ar putea fi mult mai mare”, relevă raportul Promo-LEX.

Cele 299 de cazuri identificate în perioada electorală au însumat peste 13 milioane de vizualizări, cu aproximativ 38% mai puțin față de numărul de vizualizări generate de cele 448 de cazuri identificate în perioada electorală pentru alegerile prezidențiale din 1 și 15 noiembrie 2020. În medie, cazurile înregistrate au generat 173.252 de vizualizări pe zi. Fiecare caz de discurs de ură identificat a fost vizualizat de 44.037 de ori. Rezonanța discursului de ură, în anul 2021, arată că acest tip de discurs este în continuare vizualizat de un public numeros și poate afecta multe persoane.

Victimele discursului de ură

Cel mai recent raport de monitorizare a fost realizat între 11 mai 2021 – 25 iulie 2021 și cuprinde perioada celor mai recente alegeri parlamentare desfășurate pe 11 iulie. Monitorii au studiat conținutul media de pe 21 de media online, 15 televiziuni, 8 media cu caracter religios și 4 canale populare în conținut politic de pe Facebook.

O parte dintre mesajele de ură au fost adresate în campania pentru parlamentarele din Republica Moldova din 11 iulie împotriva comunității LGBTQ, cele care în paralel familia tradțională și conservatorismului religios.

Cei mai mulți din cei care uzitează discursul de ură sunt într-o proporție covârșitoare de 93,65% bărbații, iar 63,69% au vârste cuprinde între 35-50 de ani. Tinerii de ub 35 de ani se regăsesc într-o proporție mai mică de 12,87. Tințele discursului de ură pe sexe sunt următoarele: 83% bărbați și 17% femei.

Contextul electoral care favorizează utilizarea discursului de ură cu scopul de a ridiculiza și denigra contra candidații, dar și preluarea și distribuirea mesajelor intolerante ale concurenților electorali de către membrii partidelor și simpatizanții acestora fac ca grupul reprezentat de către concurenții electorali, politicienii, membrii partidelor politice și simpatizanții acestora să se mențină în topul listei grupurilor afectate”, mai spune raportul.

Pe lângă acest grup, femeile și persoanele LGBTI rămân, în continuare, printre grupurile cele mai afectate de discursul de ură (63 de cazuri în 2021 / 65 de cazuri în 2020 și respectiv 39 de cazuri în 2021 / 29 de cazuri în 2020). Urcarea în top a grupului reprezentat de către persoanele în etate (35 de cazuri în 2021, respectiv 8 de cazuri în 2020) a fost determinat de creșterea cazurilor de age-ism utilizat frecvent atât de către concurenții electorali, cât și de către reprezentanții instituțiilor media, lideri de opinie etc, mai observă autorii studiului.

Raportul vine și cu o serie de recomandări pentru legislatori de a îmbunătăți legile care sancționează un astfel de comportament și totodată către organele regulatorii din domeniul media și cel electoral pentru a adopta acțiuni și atutidini mai viguroase de a stopa acest flagel în creștere în Republica Moldova.

Foto-simbol pentru discursul de ură (Sursa: Pexels.com)

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

4 comentarii

  1. La ceva nemțesc după cum se vede la sfârșit. Eu voiam sa întreb despre poza aia… moldoveanul brunet din imagine e nervos ca a căzut netul sau ca s-a scumpit curentul?

  2. cum adica cine promoveaza discursuri de ura?!?! borfasi fara scrupule care au facut bani fara numar si acuma sunt stransi cu usa de justitie, analfabeti pusi politic cu salarii de faraoni pusi acuma sa dea socoteala, corupti care au facut bani care nu mai pot fi numarati pusi acuma la zid de votanti …… banii facut din furt, coruptie, nesimtire si tupeu, astia cumpara canalele de informare pentru a crea haos si dezbinare!!!!

  3. „Antirus”. Mi-e greu sa cred ca nu exista – deci mi-e greu sa cred vreun alt cuvant din compunere.

    Complet fara legatura, ghiciti cine le plateste salariul acestor „cercetatori”.

  4. Ce, aici e altfel? 🥴