Raport GRECO: Recurgerea frecventă la ordonanțe de urgență pentru ca Guvernul să legifereze este o problemă de serioasă îngrijorare care împiedică transparența efectivă și consultările publice semnificative și trebuie abordată cu prioritate

Raportul GRECO dat publicității joi critică Guvernul României pentru că recurge frecvent la ordonanțe de urgență pentru a legifera, însă experții Consiliului Europei vizează anul precedent când premier era Nicolae Ciucă. Echipa de monitorizare s-a aflat în România la începutul lunii noiembrie 2022. Raportul critică și faptul că în România nu există recurs împotriva refuzului autorităților de a oferi informații de interes public.

“Informațiile de interes public nu sunt publicate în mod regulat pe internet, în ciuda cerințelor legale interne. Nu există un mecanism independent de supraveghere împotriva refuzului autorităților de a oferi informații. Recurgerea frecventă la ordonanțe de urgență pentru ca Guvernul să legifereze este o problemă de serioasă îngrijorare care împiedică transparența efectivă și consultările publice semnificative și trebuie abordată cu prioritate”, se arată în se arată în ultimul raport al GRECO, Grupul Statelor împotriva Corupției, al Consiliul Europei.

• Nota autorului: M-am confruntat personal cu asta (eu, jurnalistul Dan Alexe) când a fost vorba de a încerca să aflu cât plătise ministerul de externe unor site-uri în limba engleză din Bruxelles pentru a scrie despre Corina Crețu, fosta responsabilă din România cu șefia unui “comisariat” UE, că este “una din femeile cele mai influente din Bruxelles”, după ce aceleași site-uri o porcăiseră ca fiind cea mai incompetentă membră a Comisiei Europene de la înființarea UE încoace. Ministerul de externe are datoria să furnizeze presei asemenea informații, dar cererea de a afla cât se plătise pentru publicitate și cui în perioada premergătoare apariției acelor articole laudative față de Corina Crețu a rămas fără răspuns. Ministerul de externe se pricepe să ducă un război de uzură.

Asemenea situații — fără a se oferi exemple precise — sunt subliniate ca necesitând o serioasă ameliorare în ultimul raport despre România, publicat astăzi, al GRECO, structura anticorupție creată de Consiliul Europei (Groupe d’États contre la corruption, Grupul de state împotriva corupției).

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Explicațiile unui istoric despre nostalgia după ziua de 1 Mai în regimul Ceaușescu

4:31

Câteva idei despre cum să faci din grătar o masă sănătoasă

4:50

Cum eviți mirosul neplăcut la pornirea aerului condiționat în mașină

1:39

Sfaturi despre cum să faci față meselor de Paște ca să nu îți afecteze dieta

4:31

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Raportul evaluează în ce mod funcționează prevenirea şi combaterea corupţiei în rândul persoanelor ce exercită funcţii executive de conducere în România (Preşedintele, miniştrii, precum și personalul Poliţiei şi Jandarmeriei.

Nu este vorba de legislația în sine, care în România, țară membră in UE, este similară sau identică cu cea din alte țări ale Uniunii, ci de felul în care ea este aplicată. Legislația poate fi ireproșabilă, dar raportul scrie că “ar trebui efectuate verificări de integritate ale oficialilor guvernamentali ca parte a procesului de numire a lor”.

“Ușile turnante” (revolving doors)

Nu există apoi o reglementare a fenomenului „ușilor turnante” (revolving doors) pentru înalții funcționari. Expresia desemnează felul în care, la încheierea mandatului, înalți funcționari pleacă în sectorul privat unde li se oferă funcții importante tocmai în domeniul in care au legiferat și pe care îl cunosc cel mai bine.

Polițiști și jandarmi

Se mai subliniază apoi că nu au loc verificări de integritate înaintea tuturor recrutărilor şi nici la intervale regulate în poliție și jandarmerie.

Mai aflăm și că polițiștii pot lucra și pe de lături: “Sistemul de permitere a activităților secundare este lipsit de aranjamente eficiente de supraveghere. La nivelul Jandarmeriei nu există reguli și procedură care să reglementeze declararea și gestionarea conflictelor de interese.”

În plus, deși legea impune obligația agentului însărcinat cu aplicarea legii de a actualiza informațiile, nu există un sistem instituționalizat de monitorizare. Raportul GRECO recomandă (i) crearea unui registru al activităților externe/secundare în cadrul Poliției și al Jandarmeriei și (ii) dezvoltarea unor mecanisme de supraveghere efective în acest sens.

Sunt puse în evidență și punctele pozitive: Agenţia Naţională de Integritate (ANI) şi-a continuat activitatea pentru evaluarea declaraţiilor de avere şi de interese, care în prezent sunt transmise online, prin intermediul unei platforme electronice, şi determinarea situaţiilor de averi nejustificate, conflicte de interese şi incompatibilităţi. Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a dispus trimiterea în judecată pentru fapte de corupţie la nivel mediu şi înalt, în ciuda provocărilor operaţionale legate de personal/resursele de personal.

Consiliul Europei constată însă că resursele bugetare ale ANI par a fi suficiente pentru operațiunile sale curente, și anume monitorizarea declarațiilor de avere și de interese, a incompatibilităților, conflictelor de interese și bunurilor nejustificate. Totuși, având în vedere numărul mare de declarații depuse în fiecare an (cca. 800.000), și pentru că verificarea se face manual, ANI nu dispune de mijloacele necesare pentru a verifica toate declarațiile sau chiar o proporție semnificativă a acestora.

Astfel, între 2017 și 2021 peste 6.000 de declarații au fost verificate de inspectori pentru posibile încălcări ale termenului de depunere a acestora, a modului de completare a declarației, amenzi fiind aplicate în peste 4.600 de cazuri. Între 2019 și 2022, ANI a investigat doar 27 de cazuri legate de PTEF și 431 de cazuri privind ofiţeri din instituţiile de aplicare a legii, constatări au fost făcute cu privire la anumite cazuri, în timp ce alte dosare sunt încă pe rol. GET a luat act de buna cooperare a ANI cu diverse organisme, exceptând cooperarea cu Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate (ANABI), care trebuie consolidată în continuare.

Prin urmare, GRECO recomandă ca (i) declarațiile de avere și interese ale persoanelor cu funcții executive de conducere să fie verificate efectiv și substanţial în mod regulat de către Agenția Națională de Integritate, și (ii) Agenția Națională de Integritate să fie dotată cu resurse și mijloace sporite.

Pentru a elabora acest raport, o echipă de evaluare GRECO (denumită de aici înainte “GET”), a desfășurat o vizită la faţa locului în România în perioada 30 octombrie – 4 noiembrie 2022, făcându-se referire la răspunsurile României la Chestionarul de Evaluare (GRECO(2016), precum şi la alte informaţii primite, inclusiv din partea societăţii civile.

GET a fost compus din dna. Silvia THALLER, procuror, Serviciul Central de Urmărire Penală pentru Infracţiuni Economice şi de Corupţie (Austria), dl. Elnur MUSAYEV, Şeful Departamentului Proceduri Nepenale din cadrul Parchetului General (Azerbaijan), dl. Dimosthenis STIGAS, judecător în cadrul Curţii de Apel din Salonic (Grecia) şi dna. Stela BRANIŞTE, Şeful Departamentului Relații Internaţionale, Ministerul Justiţiei (Republica Moldova). GET a fost sprijinit de dna. Tanja GERWIEN şi dl. Ylli PECO de la Secretariatul GRECO.

Notă: Dan Alexe este corespondentul G4Media.ro la Bruxelles