Quebecul va interzice rugăciunile în public printr-o nouă lege privind secularismul

Quebecul afirmă că va intensifica măsurile de combatere a manifestărilor publice de religie printr-o nouă lege radicală care, susțin criticii, afectează în mod disproporționat musulmanii, potrivit The Guardian.

Proiectul de lege 9, introdus joi de coaliția de guvernare Coalition Avenir Québec, interzice rugăciunea în instituțiile publice, inclusiv în colegii și universități. De asemenea, interzice rugăciunea comunitară pe drumurile publice și în parcuri, cu amenințarea unor amenzi de 1.125 dolari canadieni pentru grupurile care încalcă interdicția. Evenimentele publice scurte, aprobate în prealabil, sunt scutite.

CAQ a făcut din secularism o prioritate legislativă cheie, adoptând controversatul proiect de lege 21 – care interzice unor angajați din sectorul public să poarte simboluri religioase – în 2019. Se intenționează extinderea acestei interdicții la orice persoană care lucrează în creșe, colegii, universități și școli private. Acoperirea completă a feței ar fi interzisă pentru orice persoană din aceste instituții, inclusiv pentru studenți.

Ministrul secularismului din Quebec, Jean-François Roberge, a declarat că noile prevederi controversate reprezintă ultimele măsuri luate de provincie în vederea secularizării complete. El a criticat acomodările anterioare ale instituțiilor postliceale, inclusiv sălile de rugăciune, spunând reporterilor că școlile „nu sunt temple, biserici sau locuri de acest gen”. Interdicția rugăciunilor publice vine după ce grupul Montreal4Palestine a organizat duminică proteste în fața Bazilicii Notre-Dame din oraș, care au inclus rugăciuni.

„Este șocant să vezi oameni blocând traficul, ocupând spațiul public fără autorizație, fără avertisment, și transformând apoi străzile, parcurile și piețele noastre publice în locuri de cult”, a spus Roberge.

Provincia va limita, de asemenea, oferirea de mese kosher și halal în instituțiile publice. „Considerăm că, atunci când statul este neutru, cetățenii noștri sunt liberi”, a spus Roberge, respingând acuzațiile că legea afectează în mod disproporționat minoritățile. „Avem aceleași reguli care se aplică tuturor”, a spus el.

Dar, pentru studenții musulmani, noile reguli „par un atac personal împotriva comunității noastre”, a declarat Ines Rarrbo, studentă în primul an la inginerie mecanică, pentru Canadian Press. „Este ca și cum nu am fi bineveniți aici.”

Stephen Brown, președintele Consiliului Național al Musulmanilor Canadieni, a declarat că această măsură echivalează cu „oportunism politic” și reflectă „o dublare a politicii identitare și a diviziunii, într-o încercare disperată de a recâștiga încrederea publicului”.

Într-o declarație, Adunarea Episcopilor Catolici din Quebec a afirmat că proiectul de lege propus ar constitui o „încălcare radicală a drepturilor și libertăților populației din Quebec” și că „guvernul nu a demonstrat necesitatea unei astfel de legislații”.

Proiectul de lege 21 interzice judecătorilor, polițiștilor, gardienilor din închisori și profesorilor să poarte simboluri religioase la locul de muncă. Alți funcționari publici, precum șoferii de autobuz, medicii și asistenții sociali, trebuie doar să-și țină fața descoperită.

Legislația contravine atât Cartei drepturilor și libertăților omului din Quebec, cât și Cartei drepturilor și libertăților din Canada, dar în 2021, Curtea Supremă din Quebec a menținut statutul, în ciuda constatării că legea încalcă libertatea de exprimare și religia minorităților religioase. Guvernele din Canada pot adopta legi care încalcă anumite drepturi fundamentale dacă utilizează un mecanism juridic cunoscut sub numele de „clauza de derogare”.

La fel ca proiectul de lege 21, noua legislație invocă, de asemenea, clauza în mod preventiv, protejând-o de contestări în temeiul Cartei canadiene a drepturilor și libertăților. Se preconizează că Curtea Supremă a Canadei va examina o contestație juridică privind utilizarea clauzei de derogare în lunile următoare.