Putin și Medvedev susțin că Rusia este una dintre cele mai mari cinci economii din lume. Adevărat, doar dacă se ia în considerare paritatea puterii de cumpărare. Cât de relevant este acest indicator?

În cadrul unei reuniuni a Consiliului pentru Dezvoltare Strategică și Proiecte Naționale din 22 august, Vladimir Putin a decis să împărtășească veștile bune:

• „În ciuda, sincer vorbind, a previziunilor pesimiste care au fost și încă mai sunt făcute de unii experți, în primul rând, desigur, experți occidentali, Rusia la sfârșitul anului 2022… a intrat în primele cinci cele mai mari economii din lume. Potrivit Băncii Mondiale, Federația Rusă a preluat conducerea și a depășit Republica Federală Germania în ceea ce privește paritatea puterii de cumpărare și volumul economic. Acesta este unul dintre cei mai importanți indicatori”, a susținut președintele rus, citat de Meduza.io.

La începutul lunii august, Dmitri Medvedev s-a referit la aceleași date ale Băncii Mondiale pe canalul său de Telegram – nu se știe de ce, combinându-le cu un mesaj despre sentința de închisoare pe care instanța i-a impus-o lui Alexei Navalnîi în acea zi și cu fraza în limba latină:

• „Rusia rămâne a cincea cea mai mare economie din punct de vedere al parității puterii de cumpărare (date ale Băncii Mondiale). În ciuda sancțiunilor nebunești și a războiului hibrid declarat împotriva noastră. Navalnîi a primit 19 ani. Sic fata voluerunt”.

Formal, Putin și Medvedev au dreptate: în baza de date actualizată a Băncii Mondiale privind indicatorii de dezvoltare mondială, Rusia ocupă de fapt locul cinci în ceea ce privește PIB-ul bazat pe paritatea puterii de cumpărare (PPP) – înaintea Germaniei și în urma Chinei, SUA, Indiei și Japoniei.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Sfaturi despre cum să faci față meselor de Paște ca să nu îți afecteze dieta

4:31

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05:35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Ce este paritatea puterii de cumpărare?

Rusia a revendicat de mult timp un loc în primele cinci cele mai mari economii din lume, luând în considerare PPP.

Dimensiunea economiei rusești, luând în considerare PPP, a fost mult timp un indicator preferat al autorităților ruse, deoarece le permite să raporteze cele mai impresionante „succese” ale economiei în comparație cu alte țări din lume. Astfel, fără a ține cont de PPP, PIB-ul rusesc pentru 2022, potrivit FMI, se ridica la 2.220 de miliarde de dolari, față de 5.330 de miliarde calculat în baza PPP. Fără PPP, Rusia se află pe locul opt în ceea ce privește PIB-ul – după China, SUA, India, Japonia, Germania, Marea Britanii și Franța.

Autoritățile ruse invocă un loc în primele 5 economii ale lumii în ceea ce privește PIB-ul, luând în considerare PPP, care a fost proclamat acum câțiva ani unul dintre obiectivele politicii economice rusești, alături de alte „obiective de dezvoltare națională”. Acestea au fost descrise într-un decret prezidențial special, pe care Putin l-a semnat în mai 2018, la intrarea în următorul său mandat. Inițial, decretul menționa intrarea în top cinci cele mai mari economii, fără alte precizări. Dar, la două săptămâni după publicarea decretului, Putin a explicat că este vorba în mod specific despre primele 5 țări în funcție de PIB, luând în considerare PPP.

Datorită acestei clarificări, obiectivul a început imediat să pară mult mai realist. La sfârșitul anului 2017, Rusia se afla pe locul 12 în lume în ceea ce privește PIB-ul clasic, iar pe baza PPP era pe locul șase. O sursă din cadrul blocului economic al guvernului a explicat apoi unui corespondent Meduza că, inițial, atunci când s-a pregătit decretul, s-a avut în vedere PIB-ul calculat în baza PPP: după implementarea eșuată a precedentelor ” decrete din mai”, a fost necesar să se prevadă indicatori țintă realizabili și măsurabili în mod transparent. Ideea a fost promovată de Maxim Oreșkin, care conducea atunci Ministerul Dezvoltării Economice, a precizat sursa citată (în prezent, Oreșkin este consultant al președintelui Federației Ruse pe probleme economice).

Adevărat, în iulie 2020, autoritățile au renunțat oficial la obiectivul de a intra în top 5 mondial: decretul prezidențial actualizat privind obiectivele naționale de dezvoltare până în 2030 nu a inclus obiectivul de a intra în primele cinci mari economii ale lumii. Secretarul de presă al Kremlinului, Dmitri Peskov, a explicat atunci renunțarea la obiectiv prin „condițiile economice internaționale nefavorabile”, implicând, aparent, pandemia și criza din economia mondială pe care aceasta a provocat-o. Dar, deși obiectivul de a intra în primele cinci nu mai este consemnat în documente, autoritățile ruse continuă să folosească acest reper.

Compararea economiilor în funcție de PPP este o statistică nefiabilă. Este mai corect să comparăm Rusia cu țări cu niveluri de venit similare

PPP este într-adevăr foarte util pentru a compara diferite economii ale lumii, dar organizațiile economice internaționale avertizează: PIB-ul bazat pe PPP nu poate fi utilizat pentru a clasifica strict țările – de exemplu, acest lucru este menționat direct în recomandările Băncii Mondiale pentru utilizarea PPP, iar Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică face aceeași recomandare (OCDE). Este mai bine să se utilizeze valorile PIB-ului PPP pentru a clasifica țările în grupuri cu niveluri de venit comparabile, scriu economiștii organizației – de exemplu, înalt, mediu superior sau mediu inferior .

Adevărul este că la calcularea PPP-urilor se utilizează mai multe surse de date și este imposibil să se calculeze cu exactitate eroarea acestor calcule, conform recomandărilor metodologice ale Eurostat. Prin urmare, nu se obișnuiește să se clasifice țările în funcție de PIB pe baza PPP, deoarece chiar și mici inexactități în calcule pot afecta poziția unei anumite țări în clasament, explică Serviciul European de Statistică, mai ales dacă valorile indicatorilor sunt apropiate. Acesta este exact cazul Rusiei și al Germaniei, care „concurează” pentru locul cinci în ceea ce privește PIB-ul bazat pe PPP. La sfârșitul anului 2022, PIB-ul Rusiei în funcție de PPP, potrivit Băncii Mondiale , se ridica la 5 trilioane 326 de miliarde de dolari, față de 5 trilioane 309 miliarde de miliarde de dolari pentru Germania, adică „avansul” Rusiei este de doar 17 miliarde de dolari, adică 0,3% din PIB-ul său în funcție de PPP.

Volumul PIB-ului în funcție de PPP și, în consecință, locul țării în clasament este influențat și de metodologia de calcul.

Astfel, metodologia FMI este ușor diferită de cea utilizată de Banca Mondială. Potrivit acesteia, PIB-ul rusesc în termeni PPP este mai mic decât în versiunea Băncii Mondiale – 4.800 de miliarde de dolari față de 5.300 de miliarde de dolari pentru 2022. În plus, conform metodologiei FMI, Rusia, în termeni de PIB, luând în considerare PPP, rămâne pe locul șase de-a lungul ultimului deceniu și a fost ultima dată înaintea Germaniei în 2013 – dar chiar și atunci cu o marjă foarte mică. Acesta este probabil motivul pentru care atât Putin, cât și Medvedev preferă datele Băncii Mondiale în locul celor ale FMI – pentru că acestea oferă o a cincea linie mai „prestigioasă”.

În același timp, atunci când din prognoza FMI a urmat un rezultat mai avantajos, autoritățile ruse s-au referit la această organizație. Astfel, în august 2020, Maxim Oreșkin a declarat că, de fapt, obiectivul decretului prezidențial de a intra în topul celor mai mari cinci economii a fost atins, deoarece din prognoza FMI a rezultat că, până la sfârșitul anului, Rusia ar trebui să depășească Germania în ceea ce privește PIB-ul luând în considerare PPP și să devină a cincea economie din lume. Cu toate acestea, această prognoză nu s-a adeverit niciodată – la sfârșitul anului 2020, Rusia era a șasea cea mai mare economie, conform metodologiei atât a FMI, cât și a Băncii Mondiale.

În același timp, diferența dintre PIB-ul Rusiei în PPP și cel al Indoneziei, care se află acum pe locul șapte, este destul de mare – peste o mie de miliarde de dolari, astfel încât Rusia își va păstra cel mai probabil locul în primele șase cele mai mari economii, conform FMI și Băncii Mondiale, pentru cel puțin încă câțiva ani. Conform previziunilor actuale ale FMI, Indonezia ar trebui să depășească Rusia (cu toate convențiile unui astfel de clasament) abia în 2027. Și asta în condițiile în care economia rusă va crește în toți acești ani, deși cu o rată de numai aproximativ 1% pe an. Dar autoritățile ruse ignoră astfel de previziuni.

Un alt indicator de bază al comparației internaționale a țărilor – PIB-ul la PPP pe cap de locuitor – nu este, de asemenea, utilizat în retorica oficială. Potrivit acestuia, conform datelor FMI, Rusia se află pe locul șase cu 26 de mii de dolari (fără PPP – 15,4 mii de dolari și locul șapte).

Folosind PIB-ul bazat pe PPP, se obișnuiește, de asemenea, să se calculeze cota unei țări în economia mondială – la sfârșitul anului 2022, cota Rusiei se ridica la 2,9% din PIB-ul mondial, estimează FMI. Iar potrivit previziunilor fondului, până în 2028, cifra va scădea la 2,58%.

În cele din urmă, comparațiile PPP iau în considerare diferențele dintre nivelurile de preț dintre țări, dar nu și diferențele de calitate a bunurilor și serviciilor. Multe dintre produsele din coș, pe baza cărora se estimează nivelul prețurilor la calcularea PPP, sunt descrise extrem de precis, până la indicarea mărcii, dar acum multe companii globale au părăsit piața rusă. Este și mai dificil cu calitatea serviciilor: de exemplu, coșul conține costul transportului feroviar, dar o astfel de comparație nu poate lua în considerare cât de confortabile și accesibile din punct de vedere fizic sunt acestea (adică dacă este posibil să se ajungă în diferite locuri cu trenul).

Dar principalul lucru este că, odată cu începutul invaziei la scară largă a Ucrainei, PIB-ul rusesc a început să reflecte foarte prost situația reală din economia rusă și nivelul de trai din țară. Acum, mărimea sa este determinată în primul rând de cheltuielile bugetare pentru purtarea războiului și pentru scopuri conexe – de exemplu, pentru construcția de infrastructură în teritoriile anexate sau pentru diverse plăți sociale către rudele personalului militar.