Putin i-a vândut lui Carlson o mulțime de gogoși în interviul acordat pe care acesta le-a înghițit pe nemestecate / Fact check The Times/The Moscow Times

Interviul președintelui Rusiei, Vladimir Putin, cu jurnalistul american Tucker Carlson a inclus o serie de acuzații cunoscute, dintre care niciuna nu a fost contestată. Afirmațiile reflectă convingerea lui Putin că Occidentul este o forță conspirativă și cinică, hotărâtă să slăbească Rusia și să stabilească o hegemonie globală. The Times examinează câteva dintre cele mai contestate declarații ale liderului rus.

Occidentul a renegat înțelegerea de a nu extinde NATO

În timpul negocierilor cu Mihail Gorbaciov cu privire la reunificarea Germaniei în 1990, James Baker, secretarul de stat al SUA, a încercat să calmeze temerile sovietice privind o prezență a NATO în fosta Germanie de Est controlată de sovietici, sugerând că alianța nu se va extinde „nici un centimetru spre est”.

Putin susține că aceasta a fost o asigurare mai largă de a nu extinde NATO, în timp ce analiștii occidentali spun că ideea s-a aplicat în special Germaniei și a fost abandonată în curând de George Bush Sr. când era președinte (1989 – 1993).

Acordul final privind unificarea Germaniei, ratificat de Uniunea Sovietică în același an, nu conținea nicio interdicție clară privind adăugarea de noi membri la NATO.

Răsturnarea președintelui ucrainean Ianukovici în 2014 a fost o lovitură de stat instigată de CIA

După luni de proteste împotriva președintelui Viktor Ianukovici în Ucraina, în februarie 2014, convorbiri telefonice ascultate, ne-negate de Washington, au înregistrat oficialii americani discutând în mod deschis despre ce figuri ale opoziției ucrainene ar trebui să fie la putere.

Ianukovici a fugit din Kiev două săptămâni mai târziu, după ce tocmai semnase un acord cu opoziția pentru a crea un guvern interimar de uniune națională.

Protestatarii nemulțumiți de acest compromis au avut ciocniri cu forțele de securitate ale lui Ianukovici cu puțin timp înainte de ieșirea acestuia. Unii erau înarmați, deși mulți erau echipați doar cu căști și scuturi confecționate manual.

Nu a fost prezentată nicio dovadă a implicării CIA. Revoluția este văzută pe scară largă ca o revoltă populară, în ciuda unui nivel de implicare occidentală.

Kievul a declanșat războiul din estul Ucrainei

Putin a declarat în interviu că: „Ei [ucrainenii] au lansat un război în Donbas în 2014, cu utilizarea de avioane și artilerie împotriva civililor”.

În realitate, mitingurile pro-Moscova au izbucnit în Donbas la începutul anului 2014, la scurt timp după ce Rusia a anexat peninsula ucraineană Crimeea. Bărbați cu arme improvizate au luat cu asalt clădirile administrative înainte ca Igor Girkov, un fost ofițer de informații rus, să aducă militanți ruși din Crimeea pentru a lupta împotriva autorităților.

Oficialii ucraineni au lansat o operațiune „antiteroristă” pentru a reprima tulburările. Conflictul a escaladat apoi într-un război la scară largă, ambele părți folosind arme grele, iar Rusia a început să trimită trupe și tancuri peste granița sa cu Donbas în sprijinul separatiștilor.

Ucraina și Occidentul au fost vinovați de eșecul negocierilor de pace din martie și aprilie 2022

Negociatorii de pace ruși și ucraineni s-au întâlnit la Istanbul la mai puțin de o lună după ce a început invazia lui Putin, dar cât de aproape au fost de un acord este contestat.

O investigație realizată de Wall Street Journal în această lună a constatat că discuțiile au fost deschise și că Ucraina a dat dovadă de flexibilitate în ceea ce privește aspirația sa de a adera la NATO, precum și cererile Rusiei de a reduce dimensiunea armatei sale și de a îngheța discuțiile privind statutul Crimeei. Putin susține că a retras trupele rusești din jurul Kievului atunci când un acord era aproape încheiat, deoarece Franța și Germania au spus că Ucraina nu putea semna cu „un pistol la tâmplă”.

Ucraina susține că retragerea rusă i-a fost impusă lui Putin de pierderile de pe câmpul de luptă și că un acord obligatoriu nu a fost aproape. Dezvăluirea masacrului de civili de către trupele rusești în orașul ucrainean Bucea a înlăturat apoi orice dorință de a negocia.

Boris Johnson a cerut Kievului să renunțe la negocierile cu Rusia

Putin a afirmat că Ucraina „s-a supus cererii sau convingerii” premierului britanic Boris Johnson, după ce acesta a sfătuit Kievul, în aprilie 2022, că este „mai bine să lupte cu Rusia” decât să continue negocierile de pace.

Johnson a declarat recent pentru The Times că este „un nonsens total” faptul că a dat peste cap un acord de pace, dar a recunoscut: „Nu am putut să văd în ruptul capului care ar putea fi înțelegerea, și am crezut că orice înțelegere cu Putin va fi destul de sordidă”.

Fostul premier spune că i-a spus președintelui Zelenski că depinde de Kiev să-și stabilească obiectivele, dar că „Putin trebuie să eșueze” și că Marea Britanie este pregătită să sprijine Ucraina „cu o mie la sută”.

Ulterior, Zelenski și-a înăsprit poziția, cerând o retragere completă a trupelor rusești din Ucraina, inclusiv din Crimeea, iar Marea Britanie a început să furnizeze arme Kievului.

Ucraina are nevoie de „de-nazificare”

Putin și-a repetat refrenul conform căruia unul dintre obiectivele cheie ale Rusiei este „de-nazificarea” Ucrainei. Grupurile și milițiile de extremă dreapta și neonaziste au jucat într-adevăr un rol în Ucraina. Stepan Bandera este lăudat de unii la Kiev ca fiind un erou istoric. Bandera a fost un naționalist ucrainean din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, care a colaborat o perioadă cu naziștii și care rămâne o figură care provoacă dezbinare. În conflictul actual, un regiment neonazist numit Azov participă, de asemenea, la rezistența la înaintarea Rusiei.

Cu toate acestea, analiștii politici spun că astfel de grupuri sunt periferice. Președintele Zelenski este evreu, iar o coaliție de partide naționaliste, de dreapta, a obținut doar 2,15% din voturi la alegerile parlamentare din 2019.

La rândul său, site-ul The Moscow Times demontează trei dintre afirmațiile lui Putin.

Statele Unite au sprijinit teroriștii din Caucazul de Nord

Putin i-a spus lui Carlson că a avertizat SUA să nu sprijine „separatiștii și teroriștii” din Caucazul de Nord. El a afirmat în 2015 și 2017 că Rusia a interceptat convorbiri între separatiștii ceceni și serviciile de informații ale Statelor Unite cu sediul în Azerbaidjan în timpul războiului purtat de Moscova în Cecenia la începutul anilor 2000.

Cercetătorii de la Centrul Belfer al Universității Harvard nu au reușit să găsească nicio dovadă că Statele Unite au oferit sprijin material separatiștilor ceceni care luptă împotriva Rusiei.

Potrivit unor surse de știri rusești, luptătorii ceceni erau în posesia unor sisteme de rachete Stinger de fabricație americană. Într-adevăr, președintele autoproclamatei Republici Ichkeria s-a lăudat că deținea 50 de astfel de arme.

Cu toate acestea, acest lucru nu înseamnă că au fost furnizate de SUA. Se crede că armele provin din Afganistan, deoarece Washingtonul le-a trimis mujahedinilor în anii ’80 pentru a-i sprijini în lupta lor împotriva invaziei sovietice.

Analista Olga Oliker a declarat că afirmațiile Ichkeriei au fost probabil exagerate pentru a intimida forțele rusești. În plus, utilitatea reală a acestor sisteme de rachete a fost limitată, deoarece armele vechi de 10 ani erau „în stare de degradare și inutilizabile”.

Când vine vorba de sprijinul diplomatic, situația este mai complicată. Spre deosebire de Rusia, SUA nu au considerat că toți separatiștii ceceni sunt teroriști. Oficialii guvernamentali s-au întâlnit cu Ilyas Ahmadov, ministrul de externe al guvernului separatist nerecunoscut, pe care îl considerau un moderat. Inițial, Departamentul pentru Securitate Internă a obiectat atunci când Akhmadov a primit azil în 2004, dar a renunțat la apelul lor din cauza lipsei de dovezi că acesta era implicat în terorism.

Zelensky a interzis Ucrainei să negocieze pacea cu Rusia

În octombrie 2022, președintele Zelenski a semnat un decret prin care a declarat că viitoarele discuții cu Putin erau „imposibile”.

Decretul interzice negocierile cu Putin în mod specific, spunând că acesta „nu știe ce sunt demnitatea și onestitatea”, dar a lăsat ușa deschisă pentru negocieri cu un viitor președinte al Rusiei.

Putin este aproape sigur că va câștiga alegerile prezidențiale din martie. Doi oficiali ruși implicați în organizarea alegerilor au declarat pentru The Moscow Times că Kremlinul a ordonat Comisiei Electorale Centrale să blocheze candidatura candidatului pro-pacea Boris Nadejdin, după ce a avut „surpriza neplăcută” că mii de oameni s-au prezentat pentru a-i susține candidatura.

Imperiul rus în expansiune a fost „foarte loial” față de popoarele cucerite de religii diferite

Când Carlson l-a întrebat pe Putin despre rolul credinței sale creștine în conducerea sa, liderul de la Kremlin a revenit la a vorbi despre istoria Rusiei, descriind diversitatea țării ca fiind „forța” sa.

Cercetătorii au descris narațiunea rusă despre colonizarea de către țară a Siberiei, Caucazului și Asiei Centrale ca fiind o „unificare voluntară” pașnică.

Cu toate acestea, există numeroase exemple de popoare cucerite care au fost supuse unor violențe brutale de către armata rusă.

Populațiile care au refuzat să se asimileze statului și culturii rusești au fost mult timp forțate să își părăsească pământurile sau masacrate. Ivan cel Groaznic a distrus moscheile din Kazan și i-a convertit cu forța pe tătarii musulmani la creștinism după căderea Kazanului în 1552. Se crede că între 95-97% dintre circassienii din Caucazul de Nord au fost expulzați, iar peste 1,5 milioane de persoane au fost ucise în secolul al XIX-lea în cadrul unei campanii sistematice de masacre.

Evreii s-au confruntat cu restricții în ceea ce privește locul în care puteau trăi în cadrul “Pale of Settlement”, iar pogromurile violente au alungat două milioane de evrei din Imperiul Rus. Mulți au emigrat în SUA.

Deși Rusia de astăzi se prezintă ca o republică federală multinațională, minoritățile continuă să se confrunte cu discriminarea. Acestea au fost afectate în mod disproporționat de mobilizarea „parțială” a Kremlinului din septembrie 2022 și sunt suprareprezentate în rândul victimelor din timpul războiului. Grupurile neguvernamentale pentru drepturile minorităților, cum ar fi Free Buryatia, au fost, de asemenea, declarate „extremiste”, ceea ce îi expune pe membrii lor la riscul de a fi urmăriți penal.