Publicație de opoziție de la Budapesta: Pe lângă iliberalism şi susținerea lui Putin, maghiarii din Bazinul Carpatic sunt acuzați de revizionism

De la debutul agresiunii ruse din 24 februarie împotriva Ucrainei, minorităţile maghiare din Ungaria şi ţările învecinate sunt acuzate tot mai des de revizionism din cauza politicii pro-Putin a guvernului Orbán, relatează Nepszava, citată de Rador.

La început sentimentele erau agitate din cauza planului anterior aparent secret ruso-polono-ungar, care avea drept scop împărţirea Transcarpatiei, apoi politicienii din conducerea ţărilor învecinate începură să acuze guvernul Orbán de intenţii revizioniste.

Vicepremierul ucrainean Irina Vereşciuc a formulat deschis din partea conducerii Ucrainei că motivul pentru care guvernul Orbán nu sprijină sancţiunile împotriva Rusiei şi nu permite tranzitarea spre Ucraina a transportului de armament din Occident destinate Ucrainei, deoarece Budapesta doreşte să pună mâna pe Transcarpatia.

„Ce vor? Gaz rusesc ieftin? Sau, poate, Transcarpatia noastră?”- a întrebat Vereşciuc în martie într-o postare pe Facebook.

În Slovacia Boris Kollár, preşedintele parlamentului, a început să fie îngrijorat pentru integritatea teritorială a ţării sale. În cadrul unei emisiuni de televiziune Kollár a vorbit despre faptul că Victor Orbán se pregăteşte ca, ajutat de preşedintele rus Vladimir Putin, să taie împartă Slovacia în bucăţi.

A adăugat că Slovacia primeşte mai multe ameninţări din partea Ungariei. „Se vorbeşte despre Ungaria Mare, se cumpără imobile de la noi, se împart paşapoarte! Nu este vorba de glumă!”- opina politicianul slovac populist care de altfel nu găseşte nimic de respins în iliberalismul lui Orbán.

Reacţia de la Budapesta nu a fost lipsită nici de data aceasta de aroganţa obişnuită. Secretarul de stat ungar Tamás Menczer a comentat doar că preşedintele slovac a greşit data din calendar şi de aceea lui Boris Kollár i se atrage atenţia că trăim în secolul XXI.

Acelaşi Menczer, secretar responsabil pentru imaginea Ungariei, a reacţionat şi la reacţia dură din Croaţia pe care a declanşat-o la Zagreb interviul de vineri dimineaţa susţinut în mod obişnuit de premierul ungar. Marţi MAE croat l-a convocat pe ambasadorul ungar din Zagreb cerându-i să clarifice afirmaţia lui Orbán, potrivit căreia „există ţări care nu au mări, am avea şi noi dacă nu ni s-ar fi luat”.

Premierul ungar a motivat astfel de ce recurge guvernul său la veto în legătură cu embargoul UE faţă de uleiul rus. Externele din Croaţia au interpretat acest lucru drept revizionism şi au scris într-un comunicat: „Croaţia condamnă afirmaţia premierului ungar”(…) „Condamnăm orice revendicare teritorială faţă de statele învecinate.”

Răspunsul lui Tamás Menczer de pe Facebook a făcut ca situaţia să devină şi mai rea. Secretarul de stat susţinea că „MAE din Zagreb a înţeles ceva greşit, deoarece premierul s-a referit la un fapt istoric”.

Numai că faptul istoric este că Ungaria nu a avut niciodată mare, Croaţia nu a făcut parte din Ungaria ci a fost ţara parteneră autonomă a regatului ungar, Fiume este un oraş-port, iar Rijeka de astăzi a fost un „corpus separatum” anexat la regatul ungar, cu alte cuvinte nu se afla sub autoritatea teritorială a niciunui stat sau a niciunei regiuni.

Însă fraza rostită de Orbán nu a părut drept revizionistă nu doar pentru externele din Croaţia, ci a fost apreciată ca atare şi de către presa internaţională. Portalul bucureştean independent G4media care nu poate fi numit nici măcar din greşeală drept naţionalist sau antimaghiar, a menţionat că „revizionismul ungar a provocat noi tensiuni în zona noastră”.

Croaţia condamnă afirmaţiile lui Viktor Orbán, potrivit cărora o parte a litoralului Mării Adriatice i-a fost luat Ungariei – a conchis revista din România.

Revista britanică Bloomberg a evocat pe marginea acestui caz că Viktor Orbán „şi-a şicanat vecinii şi mai înainte” cu afirmaţiile sale istorice, de exemplu în 2020, când a postat pe Facebook harta „Ungariei Mari”.

Boomberg se referă şi la faptul că Viktor Orbán se prezintă pe sine adesea ca fiind unul care este liderul nu doar al celor aproape 10 milioane de locuitori ai Ungariei, dar şi al celor „mai multe milioane” de maghiari care trăiesc în ţările vecine.

Guvernul său a acordat cetăţenie şi drept de vot maghiarilor care trăiesc în ţările învecinate – evocă autorul, adăugând: Orbán respinge orice critică, din care ar reieşi că ar nutri ambiţii teritoriale faţă de alte state.

Însă în statele vecine lucrurile sunt văzute în mod diferit. În România, tocmai la acest moment se conturează o criză a coaliţieide guvernare, deoarece la Campionatele Mondiale de hochei, membri din Ţinutul Secuiesc ai selecţionatei române au intonat împreună cu membrii selecţionatei ungare Imnul secuiesc, iar ministrul mediului din România, Barna Tánczos, a urmărit meciul din sectorul ungar al terenului.

În opinia unor lideri politici din coaliţie atât intonarea imnului secuiesc, cât şi comportamentul ministrului sunt inadmisibile şi scandaloase, iar presa a pus deja sub semnul întrebării chiar şi ideea dacă hocheiştii din Ţinutul Secuiesc care jucau sub culorile României au avut cu adevărat sub ochii lor succesul selecţionatei române.

Sursa: Nepszava/ Rador/ Traducerea: Imola Stănescu