PSD a depus proiectul care modifică procedura de respingere a candidaturilor la prezidențiale: Contestațiile nu se mai depun la CCR, ci la Înalta Curte / Validarea alegerilor se face de Curtea Constituțională cu majoritate calificată

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

PSD a depus, miercuri, la Senat proiectul care modifică procedura de respingere a candidaturilor la alegerile prezidențiale prezidențiale. Acesta scoate Curtea Constituțională din procedura de soluționare a contestațiilor în privința candidaturilor, urmând ca Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal, completul de 5 judecători să judece respectivele sesizări, cu citarea părților. Modificarea propusă de PSD vine după invalidarea de către CCR a candidaturii Dianei Șoșoacă.

De asemenea, proiectul stabilește ca dosarele privind candidaturile să fie transmise de către Biroul Electoral Central (BEC) Curții Constituționale în vederea verificării procedurii pentru alegerea Președintelui României.

Potrivit proiectului, este necesară o majoritate calificată de două treimi din numărul judecătorilor CCR pentru emiterea hotărârii privind respectarea procedurii de alegere a Președintelui României.

Este introdusă și o nouă excepție de la regula generală potrivit căreia dezbaterile CCR au loc fără citarea părților, respectiv cauzele referitoare la soluționarea contestațiilor privind alegerile pentru funcția de Președinte al României.

Prevederile proiectului:

a) Modificarea art. 31 din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, astfel încât deciziile BEC privind înregistrarea sau respingerea înregistrării candidaturilor pentru funcția de Președinte al României, ori a semnelor electorale care vizează aceste candidaturi, să nu se mai conteste la CCR, ci la Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal, completul de 5 judecători care va decide, cu citarea părților, în mod definitiv.

Totodată, se propune ca dosarele privind candidaturile să fie transmise de către BEC Curții Constituționale în vederea verificării procedurii pentru alegerea Președintelui României. În felul acesta se asigură și cerința constituțională din art. 146 lit. f) enunțat mai sus.

b) Modificarea subsecventă a art. 38 din Legea nr. 47/1992, în sensul stabilirii unei majorități calificate de două treimi din numărul judecătorilor CCR pentru emiterea hotărârii privind respectarea procedurii de alegere a Președintelui României desfășurate în fața BEC, ca o garanție suplimentară pentru a proteja dreptul de a fi ales în funcția de șef al statului, similar majorității cerute în procedura de validare de către CCR a referendumului.

c) Modificarea art. 52 alin. (3) din Legea 47/1992 în sensul introducerii unei noi excepții de la regula generală potrivit căreia dezbaterile CCR au loc fără citarea părților, respectiv cauzele referitoare la soluționarea contestațiilor privind alegerile pentru funcția de Președinte al României.

Citește și Douăzeci de ONG-uri critică decizia CCR în cazul Șoșoacă: Pune la îndoială însăşi esenţa sistemului democratic din România