Protestele din Bulgaria se referă și la libertatea presei. Manifestațiile sunt un autentic protest civic împotriva partidului-stat și în favoarea drepturilor democratice fundamentale

Pe 29 iulie protestatarii din Bulgaria au ieșit în stradă pentru a 21-a zi consecutivă. Acestea nu sunt doar niște demonstrații cu revendicări sociale, ci mitinguri în favoarea drepturilor democratice fundamentale.

La Sofia plouă zilele acestea – furtuni de vară obișnuite în actualul sezon. Încep de obicei pe la ora 19:00, când oamenii se strâng în centrul orașului, între clădirile guvernului, președinției și parlamentului.

Dar, în ciuda ploii, ei sunt acolo. Protestatarii cu fluierele și vuvuzelele lor și cu pancartele lor făcute manual. E clar că nu sunt mitinguri de partid, ci proteste civice autentice. Pot fi văzuți și politicieni din opoziție, dar în mulțimea de oameni ei au o prezență discretă. Protestele sunt împotriva corupției, la fel ca în România în 2017. Se revendică o nouă morală în politică, la fel ca în Austria în 2019.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

10:12

Idei practice pentru a mânca sănătos în călătoriile lungi

5:18

Se cere și pluralism de opinii la televiziunea publică bulgară, precum și demisia directorului acesteia, exact ca în Polonia și Ungaria.

Protestatarii bulgarii sunt cetățeni europeni maturi. Ei se numără printre aceia care apără „normalitatea” și „justiția”. Uneori ei folosesc cuvinte dure. Sângele balcanic clocotește. La început, poliția a reacționat cu o violență brutală împotriva tinerilor. Reacția autorităților a fost lentă și i-a provocat și mai mult pe protestatari. Însă furia bulgarilor nu e împotriva poliției, e împotriva partidului-stat.

Protestele au ajuns și în clădirea Televiziunii Naționale Bulgare (BNT). În ultimul ei raport, Reporteri Fără Frontiere a confirmat pentru al treilea an consecutiv clasarea țării pe locul 111 în ce privește libertatea presei, subliniind că, de când Emil Koșlukov a fost ales director general, politica editorială a televiziunii naționale s-a transformat în propagandă proguvernamentală.

Koșlukov e fost parlamentar, fost lider de partid și fost director de programe al unei televiziuni naționaliste deținute de un partid. Între metodele sale administrative se numără, de exemplu, inițiative vizând intervenția în conținuturile externe.

El a somat Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Bulgare să ia măsuri împotriva unui program extern găzduit de BNT, care, în opinia lui, a criticat guvernul pentru politica lui față de biserică.

O scrisoare deschisă a jurnaliștilor demiși de Koșlukov, care cere demisia lui și revenirea BNT în serviciul publicului, a obținut sprijinul a 1.300 de nume mari din viața culturală, sportivă, financiară și jurnalistică a Bulgariei.

Protestele din Bulgaria nu sunt doar sociale. Ele sunt în favoarea drepturilor democratice fundamentale – libertatea presei și pluralismul politic, pentru independența instituțiilor de stat.

Sursa: Euractiv / Articol de Maria Stoianova (jurnalistă, fostă președintă a autorității de reglementare a presei audio-vizuale din Bulgaria și fostă corespondentă veterană și șefă de birou a BNT în Germania) / Traducere: Andrei Suba (Rador)