Home » Articole » Propunerea de abrogare a legilor împotriva negării Holocaustului, propagandei legionare și antisemitismului: PSD are o părere, dar nu este de acord cu ea (OPINIE)

Propunerea de abrogare a legilor împotriva negării Holocaustului, propagandei legionare și antisemitismului: PSD are o părere, dar nu este de acord cu ea (OPINIE)

1732
Propunerea de abrogare a legilor împotriva negării Holocaustului, propagandei legionare și antisemitismului: PSD are o părere, dar nu este de acord cu ea (OPINIE)
Foto: Ambasada Israelului din România
Ascultă articolul

G4Media relata miercuri: “USR anunță că PSD a votat alături de partidele extremiste AUR și SOS abrogarea legilor care interzic negarea Holocaustului, apologia criminalilor de război condamnați și Mișcarea Legionară”.

Votul a avut loc în comisia drepturilor omului a Senatului, asupra unei propuneri legislative a unui grup de parlamentari AUR, SOS și PACE, de abrogare a Ordonanței de Urgență 31/2002 privind interzicerea organizațiilor, simbolurilor și faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid, contra umanității și de război și Legii 157/2018 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea antisemitismului.

- articolul continuă mai jos -

Propunerea legislativă mai menționează și abrogarea legilor 107/2006, cea care a ratificat OUG 31/2002, 217/2015, inițiată de senatorul și liderul PNL la acea vreme, Crin Antonescu, care înăsprea OUG 31/2002 și 241/2025, inițiată de deputatul și președintele Federației Comunităților Evreiești din România, Silviu Vexler (care a fost și inițiatorul legii 157/2018), care modifica prin actualizare OUG 31/2002 și Legea 157/2018. Ca atare, legile 107/2006, 217/2015 și 241/2025 nu au o existență autonomă, fiind doar texte de lege care au amendat OUG 31/2002 și Legea 157/2018.

Dar, surpriză (și nu prea): în aceeași zi când s-a aflat de votul din comisia juridică a Senatului, președintele PSD și al Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, a declarat într-o conferință de presă “N-am cunoștință de așa ceva. Dacă lucrurile stau așa să știți că le vom repara urgent în Cameră. Nu e un lucru pe care să-l accept, poate e o scăpare, poate nu știu ce au făcut sau nu au studiat foarte bine materialul, dar acest lucru, din perspectiva mea, este inacceptabil”

Este îngrijorător faptul că liderul PSD, care a asigurat săptămâna trecută o disciplină de vot perfectă a parlamentarilor săi la moțiunea de cenzură care a doborât guvernul Bolojan (din care până nu de mult PSD făcuse parte), nu știe ce fac parlamentarii săi din Senat.

La urma urmei, PSD este partidul care a emis prin guvernul Adrian Năstase OUG 31 în 2002, atunci când România era în curs de aderare la Uniunea Europeană și NATO într-o perioadă în care discursul de reabilitare a lui Ion Antonescu și a Mișcării legionare, ca și de negare a Holocaustului tindeau să capete o largă răspândire, ceea ce stârnea îngrijorare în cancelariile occidentale.

Același PSD a votarea tuturor actelor normative pe care acum unii dintre senatorii săi ar dori să le abroge, inclusiv legea 241/2025 pe care o votat-o nu o dată, ci de două ori, după ce președintele Nicușor Dan, care s-a opus cu înverșunare adoptării acesteia, a contestat-o la Curtea Constituțională și apoi după ce contestația a fost respinsă în unanimitate a retrimis legea în parlament pentru o nouă dezbatere.

Poziția PSD denotă cel puțin o disonanță cognitivă: în ziua în care vice-premierul și ministrul justiției al Israelului, Yariv Levin, a ținut un discurs în parlamentul României cu prilejul zilei de solidaritate cu Israelul și în care Grindeanu a anunțat că nu susține sancțiunile împotriva Israelului propuse de Partidul Socialiștilor Europeni din care PSD face parte, mai mulți parlamentari ai săi votează în favoarea abrogării unei legi de combatere a propagandei fasciste, a negaționismului și a antisemitismului. În același timp este drept că Sorin Grindeanu nu este renumit (ca să folosesc un eufemism) pentru consecvență în politică.

Ca o comparație, vă imaginați parlamentari ai Partidului Social Democrat (SPD) votând alături de Partidul Alternativa pentru Germania (AfD, extrema dreaptă) în favoarea abrogării legislației extrem de severe și aplicată cu promptitudine care interzice negarea Holocaustului și simbolurile naziste? Sau parlamentari ai Partidului Socialist votând alături de cei ai Reunirii Naționale (RN, extrema dreaptă) pentru abrogarea legii Gayssot din Franța care incriminează negarea Holocaustului? Dar așa cum a devenit evident în 36 de ani, politica din România nu reprezintă decât mimetism lipsit de conținut.

Aplicarea OUG 31/2002 a rezultat în trei condamnări în 24 de ani pentru infracțiunile de negare a Holocaustului, propagandă legionară și apologia criminalilor de război condamnați: lt. Col (Rez) SRI Vasile Zărnescu în 2022, Dragoș Gorgan și Marian Motocu, ambii în 2026.

După alegerile din noiembrie – decembrie 2024 și succesul extremei drepte, autoritățile au intrat în panică și au început să aplice, ceva mai cu tragere de inimă, legea. Printre alții, Călin Georgescu a fost trimis în judecată pentru propagandă legionară și apologia persoanelor condamnate pentru crime de război, iar eurodeputata Diana Șoșoacă este și cercetată penal în temeiul aceleiași legi, după ridicarea săptămâna trecută a imunității sale de către Parlamentul European. Dar acestea reprezintă doar o infimă minoritate a actelor de propagandă legionară, negare a Holocaustului și apologia unor personaje istorice ca Ion Antonescu, care au loc cu miile pe internet.

OUG 31/2002 interzice și memorialistica publică fascistă și legionară și dacă străzile purtând numele lui Ion Antonescu au dispărut, uneori după procese îndelungate intentate autorităților locale de Institutul Național pentru Studierea Holocaustului “Elie Wiesel”, străzi cu numele Radu Gyr (la Cluj) și Mircea Vulcănescu (la București) rămân în continuare neschimbate, în pofida existenței unor hotărâri judecătorești care impun schimbarea lor.

Inițiatorii propunerii legislative de abrogare a OUG 31/2002 invocă libertatea de exprimare care trebuie protejată. Ei bine, negarea Holocaustului nu reprezintă liberă exprimare, ci incitare la ură potrivit deciziei Curții Europene a Drepturilor Omului Pastörs contra Germania din 3 octombrie 2019 (decizie care face parte din dreptul românesc).

Negarea Holocaustului este incriminată absolut în 20 de state din lume (printre care Germania, Franța, Italia, Polonia, Canada) și atunci când produce incitare la ură sau violență în alt șase (printre care Grecia, Finlanda, Bulgaria, Portugalia). Holocaustul este evenimentul istoric probabil cel mai documentat, iar negarea sau minimalizarea sa nu are ca scop aflarea adevărului istoric, ci incitarea la ură antisemită.

În concluzie, PSD are trebui să decidă: este un partid social democrat, de stânga, care apără valorile democratice, cum ar fi egalitatea și nediscriminarea, sau un partid naționalist, xenofob și antisemit, de tipul SMER din Slovacia, condus de Robert Fico, suspendat în octombrie 2023 din rândurile Partidului Socialiștilor Europeni pentru alianțele sale cu partidele de extremă dreapta.

Comentarii

Lasă un răspuns

Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.
Vă rugăm să țineți cont că folosirea injuriilor, a limbajului instigator la ură, a apelurilor la violență sau trimiterea repetată, în mod abuziv, a aceluiași comentariu pot duce nu doar la ștergerea mesajului, ci și la suspendarea temporară a dreptului de a comenta. Site-ul nostru încurajează dezbaterile aprinse, dar civilizate. Vă mulțumim pentru înțelegere și pentru contribuția la o discuție bazată pe argumente, nu pe atacuri.

Top Articole