Proiectul lui Dragnea. De ce vor PSD și PNL să pună un judecător șef peste procurori

PSD, PNL și UDMR au votat miercuri în Comisia Specială un amendament la legile justiției, care prevede că șefii parchetelor pot fi numiți dintre magistrații cu cel puțin 15 ani vechime. Astfel, se deschide posibilitatea ca nu doar procurori, ci și judecătorii să ajungă șefi la Parchete. Amendamentul a fost depus de un deputat anonim, Ibram Iusein, care nici măcar nu s-a prezentat pentru a-l susține, dar a fost rapid votat, fără dezbateri, de partidele din coaliție. Iusein trece însă drept un apropiat al lui Florin Iordache, fost ministru al justiției în epoca Dragnea.

Aici se vede, totuși, premeditarea. Amendamentul a fost ”externalizat” de către PSD sau PNL, pus în mâna unui deputat de la minorități, și votat rapid. Singura diferență între modificarea de acum și cea operată de fostul ministru al justiției, Tudorel Toader, în timpul regimului Dragnea, prin intermediul OUG 7/ 2019 este terminologia. Tudorel Toader a scris explicit în lege că procurori șefi pot fi aleși dintre ”judecătorii și procurorii” cu cel puțin 15 ani vechime, în timp ce amendamentul votat ieri de coaliție menționază cuvântul ”magistrați”.

Altfel spus, ce n-a întrăznit Dragnea să facă până la capăt, a reușit coaliția PNL-PSD-UDMR. Dar de ce și-ar dori politicienii atât de mult să trimită un judecător șef peste procurori? USR a speculat că președintele Klaus Iohannis ar avea deja numele în plic, iar modificarea legii este făcută cu dedicație pentru numirea unui judecător la Parchetul General. Foarte posibil să fie așa.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

10:12

Idei practice pentru a mânca sănătos în călătoriile lungi

5:18

Unii îl văd deja pe Bogdan Mateescu, care a încercat toate aranjamentele posibile pentru a rămâne președinte interimar la CSM, iar în ianuarie îi expiră mandatul de simplu membru, dar mai sunt și alte posibile nume de judecători ”de casă” luate în calcul.

În februarie și în martie 2023 expiră funcțiile de conducere la marile Parchete (Parchetul General, DNA și DIICOT). Marea problemă a politicienilor de rang înalt, care încep să se confrunte cu potentiale probleme majore în justitiție, este că găsesc cu greu ”oameni de încredere” în rândul procurorilor.

În schimb, în rândul judecătorilor există deja o rețea întreagă la CSM care lucrează mână în mână cu politicienii încă de pe vremea lui Dragnea. Rețeaua Savonea, extrem de influentă, a continuat să-și ofere serviciile regimului Iohannis. Pe scurt, miza numirilor de procurori șefi în primăvara lui 2023 este mai mare decât pare la prima vedere. Cei care azi sunt la putere caută să-și asigure liniștea și după ce ies din mandat la sfârșitul lui 2024 în caz că vor pierde puterea. Pentru asta trebuie să găsească de pe acum omul potrivit care să-i țină în frâu pe procurori.

Pe de altă parte, pentru procurori modificarea reprezintă pur și simplu un afront. Din cei aproximativ 4000 de procurori din toată țara, nu se găsește chiar nici unul capabil să conducă marile parchete? Atât de prost sunt văzuți de către politicieni încât trebuie să li se aducă un judecător să le spună ce au de făcut? Procurorul General, Gabriela Scutea, a dat glas, miercuri, acestor frustrări din sistem, sugerând că meseria de procuror este totuși diferită de cea de judecător.

”În privința fondului modificării aduse, deși din 2018 pentru judecători și procurori s-a consacrat principiul separării carierelor, acestuia nu i s-a mai dat relevanță de către parlamentari.  La nivelul acestei funcții, nu este importantă doar pregătirea teoretică solidă, pe care nu o negăm pentru colegii judecători. Procurorul general trebuie să facă parte din cultura instituțională a Ministerului Public, să fie în măsură să dea orientări coerente în raport de activitatea parchetului și să aibă acea experiență care să îi permită să depisteze și să îndrepte practici neconforme rolului și misiunii MP”, se arată într-un punct de vedere dat publicității de procurorul general.

Gabriela Scutea a mai precizat că este necesar ca procurorii, prin adunările generale, să își exprime punctul de vedere asupra acestor prevederi, de maximă importanță pentru Ministerul Public. Problema este că procurorii nu au foarte mult timp la dispoziție. Coaliția PSD PNL UDMR și-a propus să treacă legile justiție de Parlament cel târziu la 10 octombrie, ceea ce înseamnă că săptămâna viitoare ar putea avea loc votul final în plen.

Amendamentul care permite judecătorilor să fie numiți în fruntea marilor Parchete, la fel ca amendamentul depus de UDMR referitor la gradul de Înaltă Curte pe care ar trebui să-l aibă procurorii DNA sau DIICOT pentru a mai putea activa în cele două structuri specializate, sunt încercări subtile din partea politicienilor de la putere de a slăbi justiția penală.

Problemele în justiție ale lui Dragnea au devenit între timp probleme potențiale sau reale pentru mai mulți politicieni de rang înalt care conduc azi România. Aproape nici unul dintre cei aflați azi în fruntea statului român nu are vreun interes să lase în urmă o justiție puternică și reformată. Nici în partidele aflate la putere, PNL, PSD sau UDMR, nu există o voință politică reformistă în ce privește justiția penală.

Singurii care mai pot opri modificări nocive la legile justiției sunt Comisia Europeană și partenerul strategic al României, Statele Unite. Drept dovadă, amendamentul toxic al UDMR a fost retras în primul rând la presiuni externe. Apoi, este și datoria procurorilor să ia poziție. Nu pot fi trecuți strada dacă ei înșiși nu dau semne că vor.

Interesul partenerilor externi ca România să aibă o justiție și o democrație funcționale este maxim. Bruxellesul nu vrea ca miliardele de euro de la Bruxelles să nu se topească precum apa în nisip, iar Washingtonul face eforturi disperate ca rețelele de crimă organizată să nu se mai extindă peste ocean. Ca de obicei, presiunea reformistă din exterior rămâne esențială într-un moment critic pentru România, o țară în care justiția și presa, două instituții democratice importante de checks and balances, au fost reduse la tăcere într-un mod fără precedent după căderea comunismului.