Proiectul lui Ciucă și Bode de înăsprire a pedepselor pentru tulburarea ordinii și liniștii publice a fost îndulcit de Comisia Juridică din Senat după criticile dure ale societății civile

Comisia Juridică din Senat a adoptat marți un amendament prin care modifică proiectul legislativ inițiat de premierul Nicolae Ciucă și ministrul de Interne Lucian Bode, proiect ce prevedea înăsprirea pedepselor pentru tulburarea ordinii și liniștii publice, au declarat pentru G4Media reprezentanții Grupului ONG-uri pentru cetățean.

Reamintim că proiectul lui Bode și Ciucă prevede creșterea pedepselor cu închisoarea de la actualul interval 3 luni – 2 ani la închisoare de la 1 an la 5 ani.

Comisia Juridică din Senat a adoptat marți un amendament prin care pedepsele pentru tulburarea ordinii și liniștii publice rămân pedepsite cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

10:12

Idei practice pentru a mânca sănătos în călătoriile lungi

5:18

Iată cum arată amendamentul adoptat de Comisia Juridică din Senat:

11. Articolul 371 (din Codul Penal) se modifică și va avea următorul cuprins:
(1) Fapta persoanei care, în public, prin amenințări sau atingeri grave aduse demnității persoanelor, tulbură ordinea și liniștea publică se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.
(2) Fapta persoanei care, în public, prin violențe comise împotriva persoanelor sau bunurilor, tulbură ordinea și liniștea publică se pedepsește cu închisoare de la 1 an la 5 ani.
(3) Dacă fapta prevăzută la alin. (2) este comisă de o persoană înarmată, care are asupra sa un obiect periculos dintre cele prevăzute la art. 372 alin. (1) sau care este însoțită de un câine periculos potrivit legii, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime.

După ce Comisia Juridică din Senat adoptă raportul, proiectul de lege merge în plenul Senatului, apoi la Camera Deputaților, care e camera decizională.

50 de organizații neguvernamentale și grupuri de cetățeni au transmis în 27 martie o scrisoare deschisă adresată senatorilor prin care le cer să respingă creșterea pedepselor pentru unele fapte care duc la tulburarea ordinii și liniștii publice, în special în contextul unor adunări publice, potrivit unui comunicat de presă.

Reprezentanții societății civile arată că inițiatorii Nicolae Ciucă și Lucian ”doresc o limitare gravă a spațiului civic, inacceptabilă într-un stat democratic, instituind circumstanțe agravante pentru atingeri grave aduse demnității persoanelor dacă fapta este săvârșită de către două sau mai multe persoane împreună, eliminând posibilitatea sancționării cu amendă și crescând pedepsele”.

”Considerăm că eliminarea sancțiunii cu amendă și creșterea pedepselor pentru tulburarea liniștii publice prin atingere adusă demnității persoanelor la 5, respectiv 7 ani, este complet disproporționată și inacceptabilă într-un stat democratic”, arată semnatarii apelului.

Pe scurt, dacă în cadrul unei adunări publice sunt scandate lozinci ce sunt considerate ofensatoare, persoanele care au scandat lozincile sunt pasibile de închisoare între doi și șapte ani. Așa cum se arată și în avizul nefavorabil emis de Consiliul Economic și Social pedeapsa devine echivalentă cu cea pentru ucidere din culpă.

”Inițiatorii nu demonstrează necesitatea modificărilor cu o analiză bazată pe cazuistică. Nu există în expunerea de motive nicio statistică cu privire la numărul de situații de tulburare a ordinii publice, în care actuala legislație să nu fie suficientă pentru a pedepsi corespunzător făptașii. Modificarea Codului Penal are un puternic efect asupra exercitării drepturilor fundamentale ale omului. Cu toate acestea, propunerea de modificare nu conține o analiză cu privire la impactul asupra drepturilor omului, așa cum prevede Legea 24/2000. Acest lucru este cu atât mai îngrijorător pentru noi, cu cât, o dată în plus, vedem că legislația națională care vizează exercitarea dreptului de organizare și participare la adunări publice este fundamentată strict din perspectiva polițienească, fără nicio considerație pentru drepturile constituționale”, se mai arată în scrisoarea deschisă.