VIDEO Experiența celor care lucrează cu persoane dependente de droguri: „Dependența trebuie abordată complex, nu este atât de simplu cum pare în filme”/ Nou centru de asistență în București

Dependența de droguri trebuie abordată complex, fiindcă „nu este atât de simplu cum pare în filme”, iar unele cazuri sunt mult mai complicate și au rădăcini psihologice, din familie, a spus Casian Stan, voluntar al Asociației Române Anti-SIDA (ARAS) și psihoterapeut în formare, la inaugurarea proiectului (IN)Dependenţi.

Luni, 30 ianuarie, a fost lansat proiectul (IN)Dependenţi – un centru de informare şi suport pentru adolescenţii dependenţi şi părinţii lor, proiect susţinut de Asociaţia Zi de Bine, realizat în parteneriat cu Asociaţia Română Anti-SIDA, situat în cartierul Titan – Centrul ARAS Titan, bd. 1 Decembrie 1918, nr. 9J.

Video: Ilona Andrei/G4Media 

„Drogurile sau cazurile de dependență trebuie abordate într-un fel foarte complex, cum sunt și ele, de altfel, complexe. Nu e atât de simplu cum poate pare în seriale, filme, în media. Uneori perspectiva e destul de reducționistă, nu e atât de simplu, pur și simplu spui nu, pur și simplu faci altceva. Nu e atât de simplu pentru unele persoane. Cazurile sunt mult mai complicate. Au unele rădăcini psihologice, din familie. Sunt mai mulți factori care conduc la asta și tocmai de aceea cazurile de genul trebuie abordate complex, cu un suport complex din partea mai multor persoane, intervenții și pentru părinți, și pentru rudele persoanelor respective, și pentru ele, evident.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

10:12

Idei practice pentru a mânca sănătos în călătoriile lungi

5:18

Ce spune filozoful Gabriel Liiceanu despre liderii politici de azi: Marcel Ciolacu, Nicolae Ciucă și Klaus Iohannis

9:22

Forța motrică din spatele unei lumi tot mai digitale și interconectate

4:57

De multe ori cred că familiile persoanelor se panichează când aud ceva de genul și au uneori unele intervenții sau atitudini – pentru că pur și simplu nu cunosc altfel sau nu cunosc neapărat problema – care pot fi chiar mai dăunătoare decât altele. Dar asta este pur și simplu pentru că nu știm cum să abordăm lucrurile astea, nu suntem învățați și asta sperăm că o să încercăm să facem aici. Să ajutăm și părinții, și rudele, și celelalte persoane să știe cum să abordeze astfel de cazuri într-o manieră potrivită”, a afirmat Stan.

De asemenea, Alina Schiau, coordonator servicii de harm reduction ARAS, a explicat la inaugurarea noului centru din Titan, că echipa pe care o coordonează se ocupă de „consumatori care vin pentru schimb de seringi și pentru prezervative în cea mai mare parte, plus servicii medicale pe care le oferim”.

Mai mult, echipa coordonată de ea se va ocupa la centru de testarea pentru HIV, hepatita B și C, „uneori și pentru sifilis, care de asemenea sunt niște infecții cu transmitere sexuală asociate riscului atât sexului neprotejat, cât și consumului de droguri”.

„Noi facem parte din echipa persoanelor care facem harm reduction , adică reducerea riscurilor asociate consumului de droguri și nu numai. Ceea ce înseamnă că noi avem aici în centru consumatori care vin pentru schimb de seringi și pentru prezervative în cea mai mare parte, plus servicii medicale pe care le oferim – de prim serviciu medical, nu foarte detaliate. Plus același lucru pe care îl facem când ieșim cu ambulanța pe stradă. Ceea ce înseamnă că avem anumite zone, unde întâlnim consumatori sau sex workers și îi ajutăm în ceea ce înseamnă riscurile asociate consumului de droguri. Cum am spus, același lucru, cu schimb de seringi și oferiri de prezervative, asistență medicală primară, plus orice alte întrebări au nevoie, plus testare. Testăm aici pentru HIV, hepatita B și C, uneori și pentru sifilis, care de asemenea sunt niște infecții cu transmitere sexuală asociate riscului atât sexului neprotejat, cât și consumului de droguri”, a afirmat ea.

Alina Schiau a mai precizat că numărul consumatorilor și vârsta acestora este foarte divers: „Fie extrem de tânăr, dar și persoane mai în vârstă – «garda veche», cum le spunem noi”.

„Conform experienței, numărul persoanelor și vârsta persoanelor care consumă droguri este divers, poate să fie și extrem de tânăr, dar și persoane mai în vârstă, garda veche, cum le spunem noi, și – ceea ce cumva mă frapează pe mine – avem momentele acelea în care nu mai știm de ei și ne întrebăm ce s-a întâmplat cu ei, iar de cele mai multe ori aflăm fix ce nu vrem. Cred că asta ne face să vrem să lucrăm în continuare. Cu toate că nu este cea mai bună veste pe care o primim, ne face să avem în continuare dorința de a face asta pentru că vedem că este totuși importantă”, a spus Schiau.

Întrebată dacă se confruntă pe teren cu atitudini ostile din partea consumatorilor de droguri, ea a explicat că „mai degrabă ce încurcă munca noastră mai mult nu este de neapărat atitudinea lor (ostilă – n.r.), cât uneori atitudinea societății, a vecinilor”.

„(Întâlnim – n.r.) Oameni care zic «stai, noi încercăm să-i facem să plece de aici și voi îi aduceți mai tare». Mai degrabă cred se întâmplă lucruri de genul ăsta pentru că oamenii nu înțeleg. Adică nu-i judecăm sub nicio formă. Oamenii nu înțeleg exact ce se întâmplă, ce facem și de ce e nevoie de serviciile noastre. Atitudinea ostilă din partea lor bineînțeles că este și că va exista întotdeauna probabil, dar sunt și momente în care sunt tocmai înțelegători și în care și ei încearcă să ne ajute într-o oarecare măsură, că înțeleg că binele tot către ei se îndreaptă ulterior”, a mai povestit Alina Schiau.

Totodată, întrebată cu ce dificultăți se confruntă voluntarii la centru ASAS, ea a spus că, „în principiu, cel mai des ne confruntăm cu nevoia de mai multe seringi și încercările lor de a ne păcăli într-un fel sau altul pentru a face rost de seringi mai multe”.

„Atitudinile ostile nu merg atât de tare spre violență, (este o) ușoară agresivitate căreia în mare măsură îi facem față, adică nu e ceva de blamat în niciun caz”, a subliniat Schiau.

Necesitatea unui proiect dedicat părinților și adolescenților a fost descrisă în detaliu în prezentarea Asociației „Zi de bine” care anunță noul centru de sprijin:

• „Câți copii consumă? Dacă o luăm statistic, închidem problema scurt pe doi! Pentru că statistic, nu avem „o problemă” – doar puțin peste 9% dintre elevii de 16 ani, la nivel național, consumă vreun tip de drog ilicit, conform studiului ESPAD (ediția 2019) – realizat împreună cu Agenția Națională Antidrog.

Boierie! 9 copii din 100? Păi care sunt șansele să fie al tău? Deși, dacă e să împărțim frățește, ar însemna că în oricare trei clase de 30-31-32 de elevi, trei dintre copii consumă. Trei dintre colegii copilului tău consumă…

• „Mi se punea în față o hârtie și mi se explica de fiecare dată: «liceul nostru nu are consumatori și nu va avea niciodată». Lucrurile nu erau chiar așa, pentru că copilul meu consuma cu alți consumatori tot în interiorul liceului și mai ales la baie se consuma foarte mult.” (părinte)

Câți, oare câți? Că or fi mulți ori puțini, dacă o face al tău, mai contează câți o fac pe lângă?

• Pentru toți părinții care s-au trezit aruncați într-o situație extremă în care nu mai știu ce să facă și pentru toți adolescenții care se simt alienați în propria lume, Asociația Zi de Bine împreună cu Asociația Română Anti-SIDA au amenajat un centru de informare și suport. Pentru adolescenți și părinții lor. În Titan, București”.