Programe spion pentru supravegherea de jurnalişti şi militanţi: ONG-uri sârbe depun plângere

Organizaţii neguvernamentale sârbe au depus plângere marţi împotriva poliţiei şi agenţiei de informaţii în urma unui raport al Amnesty International asupra utilizării de către autorităţi a unor programe spion pentru supravegherea de jurnalişti şi militanţi, transmite Agerpres.

Într-un raport publicat pe 16 decembrie, Amnesty International a dezvăluit presupsa utilizare ilegală de programe spion care „le furnizau autorităţilor sârbe capacităţi de supraveghere extinse odată instalate pe telefonul unei peroane vizate”.

Raportul conţinea mărturiile unui jurnalist şi ale unui militant, care au acuzat autorităţile că au instalat în secret un program spion pe aparatele lor în timp ce ei se aflau în arest sau în timpul unei discuţii cu funcţionari.

„Am depus o plângere penală împotriva Agenţiei de securitate şi informaţii (BIA) şi poliţiei, suspectate de colectare neautorizată de date personale, de crearea şi introducerea unor virusuri informatice şi de prelucrarea electronică a datelor”, a declarat Dusan Pokusevski de la organizaţia SHARE, apărătoare a libertăţilor digitale.

Raportul Amnesty subliniază utilizarea de programe Cellebrite şi NoviSpy, precum şi de instrumente de poliţie ştiinţifică, pentru a viza telefoanele şi aparatele ce aparţin unor membri ai societăţii civile din Serbia.

Programul spion sârb, denumit „NoviSpy” de către Amnesty, a realizat pe ascuns capturi de ecran ale dispozitivelor mobile, a copiat contacte şi le-a încărcat pe un server controlat de guvern, se explică în raport.

Produsele Cellebrite sunt utilizate pe scară largă de forţele de ordine, inclusiv de FBI, pentru a debloca smartphone-uri şi a căuta probe.

Agenţia de informaţii sârbă a calificat drept „absurde” afirmaţiile raportului Amnesty.

Într-o declaraţie separată, poliţia sârbă a afirmat că forţele sale folosesc instrumente de poliţie ştiinţifică doar cu respectarea legilor ţării.

Însă militanţii afirmă că actualul cadru juridic din Serbia nu furnizează o bază legală pentru măsurile intruzive descrise în raport.

Ei afirmă de asemenea că au dovada că date provenind de la aparate infectate au fost trimise spre un server găzduit pe o adresă IP legată recent de BIA.

„Mingea este acum în terenul procurorului”, a anunţat Pokusevski, în timpul unei conferinţe de presă în numele a nouă ONG-uri şi a celei mai mari asociaţii sârbe a jurnaliştilor.

Militanţii au contactat de asemenea agenţia specializată a ONU şi Comisarul pentru drepturile omului al Consiliului Europei.

Potrivit Amnesty, Serbia a primit dispozitive de „spargere” a telefonului de la Cellebrite în cadrul unui pachet mai larg de asistenţă menit să ajute Serbia să îndeplinească cerinţele pentru integrarea în Uniunea Europeană.

Acest pachet, finanţat de guvernul norvegian şi administrat de Oficiul Naţiunilor Unite pentru Servicii de Proiect (UNOPS), a fost furnizat Ministerului sârb de Interne între 2017 şi 2021 pentru a ajuta Serbia să lupte împotriva crimei organizate, se precizează în raport.

Jurnaliştii independenţi şi organizaţiile societăţii civile din Serbia acuză de multă vreme guvernul şi aliaţii săi că îi iau ca ţintă cu declaraţii de defăimare, cu urmăriri judiciare şi ameninţări publice.