Programa de română propusă de Ministerul Educației cu susținerea Academiei reactivează modele educaționale și ideologice din perioada național-comunismului lui Nicolae Ceaușescu, promovează protocronismul din epoca ceaușistă și este „o bombă cu ceas” – acuză zeci de cercetători ai Academiei și mii de profesori

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Programa școlară de limba și literatura română pentru clasa a IX-a pusă în dezbatere de Ministerul Educației condus de Daniel David și susținută public de președintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop, reactivează „modele educaționale și ideologice din perioada național-comunismului lui Nicolae Ceaușescu”, promovează gândirea „protocronismului din epoca ceaușistă” și este „o bombă cu ceas pentru orice politică instituțională de integrare europeană” – acuză zeci de cercetători ai Academiei Române și mii de profesori. Într-un memoriu care analizează în detaliu curriculumul propus de Minister, peste 2000 de intelectuali cer public ministrului Educației să abandoneze integral programa propusă.

Fundamentul programei școlare propuse la română „nu poate fi «îmbunătățit» cu observații punctuale, ci ar trebui abandonat integral (din moment ce principiul diacronic, concepția național-comunistă asupra «identității colective» și interdisciplinaritatea de fațadă, adică cele mai nocive componente ale programei, reprezintă chiar elementele sale constitutive), iar întregul proces de proiectare a acesteia ar trebui reluat de la capăt. Altfel, viitoarele promoții de absolvenți ai acestei discipline vor fi profund dezgustați de literatura română, îmbătați de clișee ceaușiste și având în portofoliul de competențe un analfabetism funcțional mult mai accentuat decât în prezent” – se arată în memoriul intitulat „Nu programei de ieri pentru elevii de mâine!”

Inițiat de profesorii Andrei Terian și Andreea Goldiș, precum și de cercetătorul științific Cosmin Borza de la Academia Română, memoriul care cere ministrului Educației să retragă integral programa de română a adunat peste 2.400 de semnături la o zi de la lansare.

Autorii memoriului atrag atenția că nici măcar epocile literare sau istorice nu sunt definite clar de noua programă, „deși li se cere elevilor să realizeze «corelații între epoci și fenomene literare»”.

Avertismentele lansate de autorii memoriului:

• „Prin insistența excesivă (deși, în mod paradoxal, profund confuză) pusă pe dimensiunea identitară «națională» a literaturii române, varianta lansată în dezbatere publică reactivează același model protocronist (adică național-comunist) care animă și ipoteza evoluției în tandem a literaturii române cu literaturile occidentale. Desigur, poate fi justificată introducerea în lista de concepte a binomului «identitatea individuală/colectivă». Dar ce ar putea însemna «receptarea formelor literare […] din perspectivă […] identitară», cum este formulată prima competență a programei? Prima activitate de învățare a noii programe ar consta în «selectarea și evidențierea fragmentelor dintr-un text literar care ilustrează trăsături ale identității individuale sau colective (portrete, simboluri, motive culturale etc.)». Cu identitatea individuală lucrurile sunt mai puțin problematice, dar cum îi vor învăța profesorii pe elevi să identifice corect trăsăturile identității colective românești – și cum le vor evalua apoi activitatea desfășurată în acest sens? Cum vor determina, mai exact, ce trăsături românești țin cu adevărat de «identitatea colectivă» și care de cea individuală? Le vor da o listă prealabilă de «trăsături ale identității» – eventual, pe baza «autorităților» culturale care au teoretizat «specificul național»? Va include lista respectivă și alte trăsături decât latinitatea (brevetată acum două secole și jumătate de către Școala Ardeleană, căreia aflăm la p. 8 a programei că îi datorăm «afirmarea identității naționale»)? Care va fi balanța între trăsăturile naționale «pozitive» și cele «negative»? Vor admite existența unor particularități regionale (ardeleni, bănățeni, moldoveni etc.)? Ce rol vor juca minoritățile (etnice, religioase, de gen) în această ecuație? Și, mai ales, le vor spune elevilor că «identitatea națională» este un construct problematic, care ține mai degrabă de o mentalitate de secol XIX și la care ar trebui să ne raportăm din ce în ce mai critic în condițiile lumii de azi? Mai mult ca sigur că nu, din moment ce unul dintre obiectivele programei este chiar «consolidarea conștiinței identitare». Or, în condițiile în care echivalează «identitatea colectivă» doar cu «identitatea națională», nu face nicio referire la «identitatea europeană» a literaturii române și promovează atât tacit, cât și manifest un mecanism de gândire aflat în siajul protocronismului din epoca ceaușistă, propunerea de programă LLR9TC [Limba și literatura română pentru clasa a IX-a, Trunchiul comun, adică programa obligatorie tuturor elevilor -N.Red.] reprezintă o bombă cu ceas pentru orice politică instituțională de integrare europeană a culturii și societății românești”.
• „[…] elevii se vor afla, la începutul clasei a IX-a, în situația paradoxală de a învăța ce este literatura pornind de la niște texte care, de fapt, nu sunt literatură: la ce le-ar folosi acestora să pătrundă în «tainele creației» (ca să reluăm un clișeu potrivit în situația dată) unui text precum «Predoslovie adecă voroava cătră cititoriul» din Letopisețul Țării Moldovei de la Aron Vodă încoace de Miron Costin, pe care îl recomandă programa, atâta timp cât acesta deschide un text istoriografic, și nu unul literar? Mai mult, acest paradox nu vizează doar «literatura veche», ci se prelungește până la finalul clasei a IX-a, având în vedere că majoritatea textelor din epocile următoare (de până la Junimea, mai exact) sunt împovărate de elemente istoriografice, didactice, moralizante etc., care îi vor împiedica pe elevi să-și formeze o idee adecvată despre literatură. De aceea, singura modalitate de a ieși din acest paradox ar fi eliminarea din programă a principiul diacronic drept principiu unic de organizare a materiei și regândirea integrală a programei pe baza unor criterii mai potrivite cu nevoile educaționale actuale.

Citește articolul integral pe Edupedu.ro

Photo 108343724 © Christian Ouellet | Dreamstime.com