Home » Articole » Profesor universitar, despre noul val de simpatie legionară: ”Toleranța la intoleranță a făcut posibilă promovarea cultului legionar și în mediile monastice” / ”Se făceau parastase și se vindea carte legionară”

Profesor universitar, despre noul val de simpatie legionară: ”Toleranța la intoleranță a făcut posibilă promovarea cultului legionar și în mediile monastice” / ”Se făceau parastase și se vindea carte legionară”

Profesor universitar, despre noul val de simpatie legionară: ”Toleranța la intoleranță a făcut posibilă promovarea cultului legionar și în mediile monastice” / ”Se făceau parastase și se vindea carte legionară”
Sursa Foto: Wikipedia
Ascultă articolul

Prof. Univ. Dr. Mihaela Grancea de la Facultatea de Istorie şi Patrimoniu a Universității Lucian Blaga din Sibiu a declarat la solicitarea Turnul Sfatului motivele pentru care mișcarea legionară începe să fie tolerată în societate și să convingă tot mai mulți români.

”Toleranța la intoleranță a făcut posibilă promovarea cultului legionar și în mediile monastice, cu prilejul unor sărbători religioase (la mânăstiri precum Sâmbăta  de Sus; Oașa, chiar Putna),  când se făceau parastase și se vindea carte legionară, precum Cranii de fier de Ion Moța, în timpul întâlnirilor ASCOR  (Asociația Studenților Creștini Ortodocși din România), dar și cu ocazia lansării unor cărți cu conținut extremist în instituții de cultură. Antisemitismul vegetativ a mai luat o gură de aer, în acei ani”, explică profesorul.

- articolul continuă mai jos -

Mihaela Grancea spune că noul val de simpatie legionară a început încă din anii 90.

”Pe fondul unei democratizări lente și problematice, reconstrucția identitară, precum a fost cea românească, după decenii de ideologie stalinistă și național-comunistă, revendica noi mitologii politice, noi eroi eponimi. Pe acest fond s-a afirmat dacismul, ca reformularea protocronismului din național-comunism, transformat în dacopatie ( Vezi Noi, tracii, de Iosif Constantin Drăgan ficțiunile lui Pavel Coruț). Apoi, a început revizuirea imaginii lui Antonescu care  fusese reamintit  în național -comunism (vezi succesul politic al romanului Delirul de Marin Preda) pe fondul ocultării Holocaustului în România.

În național-comunism, învățăm că doar naziștii au ucis evrei și romi. Ori, la  Pogromul de la Iași, în execuțiile din Moldova, Basarabia și Ucraina (vezi tragedia de la Odessa) au fost crime în masă. Doar, timid, după 1990, și mai ales după 2000, prin raportul  Raportul Final al comisiei Elie Wisel (Comisia Internațională pentru Studierea Holocaustului în România, 2005) a început studierea aprofundată a acestei istorii tragice”, spune profesorul.

Comentarii

Lasă un răspuns

Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.
Vă rugăm să țineți cont că folosirea injuriilor, a limbajului instigator la ură, a apelurilor la violență sau trimiterea repetată, în mod abuziv, a aceluiași comentariu pot duce nu doar la ștergerea mesajului, ci și la suspendarea temporară a dreptului de a comenta. Site-ul nostru încurajează dezbaterile aprinse, dar civilizate. Vă mulțumim pentru înțelegere și pentru contribuția la o discuție bazată pe argumente, nu pe atacuri.

Top Articole