Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media.
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
Limba română, ca celelalte limbi, „se schimbă în permanență și fenomenul este perfect normal” și din aceste motive ar trebui „ca în învățământ și în dezbaterile obișnuite să avem mult mai multă cunoaștere a schimbărilor pentru a înțelege mult mai bine stadiul actual al acesteia”, spune profesoara Rodica Zafiu, într-o conferință susținută la Academia Română, publicată de instituție pe Youtube pe 28 august, despre modelarea continuă a limbii, în care a prezentat pe mai multe paliere principalele modificări în comparație cu formulele de exprimare din trecut ale vorbitorilor. Video, mai jos în articol.
O schimbare din limba română actuală pe care a constatat-o lingvista Rodica Zafiu este faptul că din ce în ce mai mulți oameni răspund politicos în contexte în care nu există o apropiere între vorbitori, „ceea ce poate să șocheze” și a oferit exemplul răspunsului „cu drag” la afirmații precum „mulțumesc”:
„O schimbare este cea a experiențelor noastre cotidiene și cred că aici foarte mulți dintre noi am constatat în ultimii ani o schimbare de natură pragmatică, într-o situație pragmatică de schimb politicos, în care, la o formulă de mulțumire, se răspunde cu altă formulă politicoasă: ‘mulțumesc’ are ca răspuns ‘cu plăcere’, ‘pentru puțin’, dar de ceva vreme, din ce în ce mai mult, ‘cu drag’, bănuiesc că l-ați înregistrat. E chiar vizibil cum se răspândește din ce în ce mai mult și chiar în situații în care nu este o apropiere între vorbitori, într-o situație de magazin sau de ghișeu și între necunoscuți, acest ‘cu drag’ poate chiar să șocheze. E deci una dintre schimbările într-un domeniu foarte mobil, cel al formulelor de politețe, al pragmaticii”.
Manifestarile de afectiune sunt rezervate celor dragi, nu persoanelor intalnite aleatoriu.
E ceva obișnuit în Ardeal
Afecțiunea e rezervată pentru cei dragi dar agresivitatea e disponibilă pentru toată lumea, din păcate.
Oare ce s-ar întâmpla dacă am fi mai binevoitori unul cu altul?
Dacă îi spui unui străin cu drag cred că e suficient de matur ca să-și dea seama că e un semn de bunăvoință, nu neapărat de afecțiune.
Ceea ce observ eu, nu cu placere, este folosirea in exces si in orice situatii a diminutivelor: mancarica, supita, ciorbita, fripturica, puiut, somulet, etc., in mai toate site-urilor dedicate retetelor, sfaturilor pentru parinti, comentariilor, dar si in conversatii cu un, practic, necunoscut. Un fel de familiaritate cand nu este cazul. Preponderet sunt femei care vorbesc asa, nu stiu ce cred, ca sunt mai ”feminine”, mai dulci, mai mamoase, mai personale? Eeee, nu este important poate cand de fapt nu se vorbeste/scrie corect nici la TV nici in media scrisa!
Dintr-o chestiune de marketing, mai ales în comerț, vânzări și tranzacții, a ajuns sa intre în limbajul comun. Da, e șocant să auzi această expresie de la cineva necunoscut și sună fals.