G4Media.ro

Procurorii Bogdan Pîrlog și Sorin Lia, cercetați disciplinar de Inspecția Judiciară, la…

Procurorii Bogdan Pîrlog și Sorin Lia, cercetați disciplinar de Inspecția Judiciară, la sesizarea Secției Speciale / Forumul Judecătorilor: Este o acțiune în scop de intimidare, atât a celor vizați, cât și a altor magistrați care luptă pentru apărarea independenței justiției

Procurorul Bogdan Pîrlog, care a început dosarul împotriva jandarmilor pentru violențele de la mitingul din 10 august și care a fost respins la concursul pentru conducerea Secției Speciale, și procurorul-șef al Parchetului de pe lângă Judecătoria Corabia, Sorin Marian Lia, în calitate de copreședinți ai Asociației Inițiativa pentru Justiție, sunt cercetați disciplinar de Inspecția Judiciară, la sesizarea Secției Speciale, pentru opiniile exprimate la consultările președintelui Klaus Iohannis pe tema justiției și pentru comunicatul emis de asociație ulterior. În sprijinul acestora, Asociația Forumul Judecătorilor din România subliniază că reacțiile magistraților, prin reprezentanții lor sau prin asociațiile profesionale pe care le-au constituit, sunt legitime și așteptate.

Procurorii Bogdan Ciprian Pîrlog și Sorin Marian Lia, copreședinți ai Asociației Inițiativa pentru Justiție, au fost înștiințați recent că fac obiectul unei cercetări disciplinare, care ar fi pornit de la o plângere formulară de procurorii din cadrul Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție, în 31 mai 2019.

În 12 iunie 2019, respectiv 14 iunie 2019, procurorilor Bogdan Ciprian Pîrlog și Sorin Marian Lia li s-a comunicat rezoluția Inspecției Judiciare de începerea cercetării disciplinare pentru săvârșirea abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. a din Legea nr. 303/2004 („manifestările care aduc atingere onoarei sau probității profesionale ori prestigiului justiției, săvârșite în exercitarea sau în afara exercitării atribuțiilor de serviciu“).

„Considerăm că cercetarea disciplinară a doi dintre copreședinții AIJ, procurori Bogdan Ciprian Pîrlog și Sorin Marian Lia, invocându-se un pretext inconsistent, în circumstanțele arătate, constituie o acțiune în scop de intimidare, atât a celor vizați, cât și a altor magistrați care luptă pentru apărarea independenței justiției, ca valoare esențială a statului de drept“, se menționează în reacția asociației, postată pe pagina oficială de Facebook.

În legătură cu cercetarea disciplinară a celor doi procurori, Asociația Forumul Judecătorilor din România reamintește, într-un comunicat, unele principii esențiale pentru și libera asociere a magistraților și libera lor exprimare.

Asociația subliniază că jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului garantează protecția a ideilor și opiniilor exprimate de formele asociative, ca un exercițiu colectiv al libertății de exprimare.

„Cercetarea disciplinară a unui magistrat titular al unei funcții de conducere într-o formă asociativă, pentru un comunicat de presă emis în numele asociației pe care o reprezintă, riscă să se transforme într-un demers îndreptat împotriva unei întregi asociații, fapt ce naște semne de întrebare prin prisma respectării libertății de asociere și de exprimare corelativă a formei asociative. De asemenea, pare îngrijorătoare modalitatea în care cele două structuri de control asupra carierei magistraților (SIIJ și Inspecția Judiciară) s-au sesizat reciproc, chiar prin intermediul conducătorilor lor, în acest caz, fapt singular și care a provocat în spațiul public o serioasă dezbatere cu privire la riscul unei lipse de imparțialitate, cerință esențială pentru statul de drept”, precizează Forumul Judecătorilor din România.

Comunicatul integral al Asociației Forumul Judecătorilor din România:

Cu ocazia anunțatei cercetări disciplinare de Inspecția Judiciară a co-președinților Asociației Inițiativa pentru Justiție, domnii procurori Sorin Marian Lia și Bogdan Ciprian Pîrlog, pentru simpla emitere a unui comunicat de presă, Asociația Forumul Judecătorilor din România readuce în atenția opiniei publice unele principii esențiale pentru și libera asociere a magistraților și libera lor exprimare.

Astfel, jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului garantează protecția a ideilor și opiniilor exprimate de formele asociative, ca un exercițiu colectiv al libertății de exprimare, prevăzută de art. 10 din Convenție (cauza Refah Partisi și alții c. Turciei, hotărârea din 13 februarie 2003).

Pe de altă parte, existența și activitatea asociațiilor cu preocupări în domeniul justiției au fost și sunt necesare pentru creșterea eficienței funcționării instituțiilor juridice, a transparenței acestora, precum și a calității actului de justiție.

Independența judiciară este o valoare care trebuie apărată atât din interior, de profesioniștii dreptului, cât și din afară, de societatea civilă. Atunci când democrația şi libertățile fundamentale sunt în pericol, obligația de rezervă a judecătorului devine subsidiară obligației de indignare (Declarația privind etica judiciară, adoptată de Adunarea Generală a Rețelei Europene a Consiliilor Judiciare, desfășurată la Londra în perioada 2-4 iunie 2010).

Prin urmare, reacțiile magistraților, prin reprezentanții lor sau prin asociațiile profesionale pe care le-au constituit, sunt legitime și așteptate.

Principiile de la Bangalore subliniază dreptul oricărui judecător la libera exprimare și opinie, la libertatea de asociere, precum și la libertatea  convingerilor, cu respectarea demnității funcției judecătorești, așa încât să nu fie prejudiciată nici independența, nici imparțialitatea acesteia.

În Europa, în anul 2008, magistrații spanioli au semnat un Manifest pentru o dezbatere rațională în materia politicilor penale. Președintele Consiliului Spaniol de Justiție (CGPJ) a solicitat o anchetă cu privire la judecători, pentru a stabili dacă poate fi angajată răspunderea lor disciplinară. Ulterior, dosarul a fost clasat.

În anul 1987, Consiliul Superior al Magistraturii din Franța a judecat cauza unui procuror, care, în cadrul ședinței de deschidere a anului judiciar, a exprimat o opinie publică tranșantă: preferința pentru prevenire în dauna sancționării, în materia abuzului de droguri. Consiliul a respins acțiunea disciplinară formulată de ministrul justiției, având în vedere că “în cazul în care o încălcare a obligației de rezervă pot apărea abuzuri, sau pur și simplu excese sau provocări, acestea nu se pot constitui prin simpla exprimare a unei idei nonconformiste”.

Opiniile exprimate de magistrați în legătură cu buna funcționare a justiției, chestiune de interes public, sunt protejate convențional, „chiar dacă au implicații politice, judecătorii neputând fi împiedicați să se implice în dezbaterea pe aceste subiecte”. „Teama de sancțiuni poate avea un efect descurajator pentru judecători în a-și exprima punctele de vedere cu privire la alte instituții publice sau politici publice. Acest efect descurajator se manifestă în detrimentul societății în ansamblul său (…)”, după cum menționau judecătorii CEDO în motivarea hotărârii Baka c. Ungariei.

Aceeași instanță europeană, a reținut în cauza Kudeshkina c. Rusiei, cu ocazia unei analize făcute asupra libertății de exprimare și constatării încălcării articolului 10 din Convenție:

„82. (…) Libertatea de exprimare constituie unul dintre fundamentele esențiale ale unei societăți democratice și una dintre condițiile de bază pentru progresul acesteia și întru împlinirea de sine a fiecărui individ. Sub rezerva par. 2 al art. 10, libertatea de exprimare se aplică nu numai ‘informațiilor’ sau ‘ideilor’ receptate favorabil sau percepute ca inofensive ori ca un fapt indiferent, ci și ‘informațiilor’ sau ‘ideilor’ care ofensează, șochează sau deranjează. Acestea sunt cerințele pluralismului, ale toleranței și ale deschiderii, fără de care nu există ‘societate democratică’. După cum proclamă art.10, această libertate este supusă unor excepții, care trebuie, totuși, să fie interpretate strict, iar nevoia oricăror restricții trebuie să fie stabilită în mod convingător.

Curtea reiterează că problemele referitoare la funcționarea sistemului judiciar constituie chestiuni de interes public, dezbatere care se bucură de protecția art.10. Cu toate acestea, Curtea a subliniat în mai multe rânduri rolul special în societate al sistemului judiciar, care, în calitate de garant al justiției – valoare fundamentală într-un stat de drept -, trebuie să beneficieze de încrederea publică în îndeplinirea cu succes a atribuțiilor sale. Prin urmare, se poate dovedi necesară protejarea acestei încrederi împotriva acelor atacuri distructive care sunt, mai presus de toate, nefondate, mai ales în cazul judecătorilor criticați, care sunt supuși obligației de rezervă care îi împiedică să răspundă (a se vedea Prager si Oberschlick vs. Austria, 26 aprilie 1995, par. 34). Noțiunea de ‘putere judecătorească’ implică, în special, ideea că instanțele sunt – și sunt acceptate de publicul larg ca fiind – forul specific pentru tranșarea disputelor legale și pentru stabilirea vinovăției sau nevinovăției unei persoane acuzate penal (a se vedea Worm vs. Austria, 29 august 1997, par. 40, Reports 1997-V). Miza în privința protecției autorității judecătorești este încrederea pe care instanțele dintr-o societate democratică trebuie să o inspire unui acuzat, în procedurile penale, și, de asemenea, publicului larg/ justițiabilului (a se vedea, mutatis mutandis, printre multe altele, Fey vs. Austria, 24 februarie 1993). Din acest motiv, Curtea a constatat că funcționarii publici care deservesc în sistemul judiciar ar trebui să dea dovadă de reținere în exercitarea libertății lor de exprimare în toate cazurile în care sunt susceptibile a fi puse în discuție autoritatea și imparțialitatea puterii judecătorești (a se vedea Wille, citată supra, par. 64).
Curtea reamintește efectul de inhibare pe care frica de sancțiuni îl are asupra exercitării libertății de exprimare (a se vedea, mutatis mutandis, Wille, citată supra, par. 50; Nikula vs. Finlanda, 31611/96, par. 54, CEDO 2002-II; Cumpănă și Mazăre vs. România, Marea Camera, 33348/96, par. 114, CEDO 2004-XI; și Elci și alții vs. Turcia, 23145/93 și 25091/94, par. 714, 13 noiembrie 2003). În plus, acest efect – care funcționează în detrimentul societății în ansamblul sau – este și un factor care privește proporționalitatea sancțiunilor impuse reclamantei și, prin aceasta, justificarea pentru sancțiunile impuse reclamantei, care, după cum a reținut Curtea mai sus, a fost în mod incontestabil îndreptățită să aducă în atenția opiniei publice problema în cauză.”

Carta de la Roma, adoptată prin Avizul nr. 9 (2014) al Consiliului Consultativ al Procurorilor Europeni privind normele și principiile europene referitoare la procurori, prevede expres că ”procurorii se bucură de dreptul la libera exprimare și de asociere.”

În Raportul MCV din data 13.11.2018, Comisia Europeană a apreciat că „mai multe modificări problematice afectează independența magistraților și limitează rolul Consiliului Superior al Magistraturii, care este garantul independenței sistemului judiciar, printre care limitările cu privire la libertatea de exprimare și de informare, care pune sub semnul întrebării capacitatea magistraților de a se exprima cu privire la anumite chestiuni și la modificările legislative care afectează funcționarea justiției”, fiind recomandată „asigurarea faptului că în Codul de conduită pentru parlamentari, care este în curs de elaborare în Parlament, sunt incluse prevederi clare cu privire la respectul reciproc între instituții și se precizează clar că parlamentarii și procesul parlamentar trebuie să respecte independența sistemului judiciar. Un Cod de conduită similar ar putea fi adoptat pentru miniștri”.

La data de 16 mai 2019, Biroul Consiliului Consultativ al Procurorilor Europeni a emis un Aviz cu privire la situația independenței procurorilor din România, în contextul modificărilor aduse legilor justiției și al atacurilor constante împotriva magistraților din România.

Între altele, cu privire la crearea unei structuri distincte a Ministerului Public pentru investigarea infracțiunilor comise de judecători și procurori, Biroul CCPE a recomandat abandonarea în întregime a acestei inițiative.

Biroul CCPE a conchis în sensul că noua obligație impusă procurorilor, prin limitarea libertății lor de exprimare nu este necesară, ridică numeroase semne de întrebare, poate constitui subiect al interpretărilor abuzive și contradictorii, periclitând independența procurorului, astfel încât se recomandă înlăturarea acestei modificări. Cu privire la atacurile repetate și fără precedent ale factorilor politici împotriva procurorilor, Biroul CCPE a condamnat orice declarații, comentarii sau remarci în România care depășesc granițele unor critici legitime și al căror scop real este de fapt atacarea, intimidarea, exercitarea oricăror alte tipuri de presiuni  asupra procurorilor sau umilirea lor, prin folosirea de argumente nepotrivite, precum și desconsiderarea în orice alt mod a Ministerului Public sau a procurorilor în mod individual. În ceea ce privește dreptul procurorilor de a protesta împotriva politicilor sau acțiunilor de natură a le afecta independența și autonomia, Biroul CCPE a confirmat în mod absolut dreptul legitim al  procurorilor din România sau de oriunde de a protesta împotriva acestor acțiuni, într-un climat de respect reciproc și într-o modalitate compatibilă cu păstrarea independenței și a imparțialității aferente statutului de procuror.”

Prin urmare, criticile privind organizarea și funcționarea Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) pot fi aduse în dezbatere publică de magistrații români, ca un corolar al independenței lor, așa cum arată atât Biroul Consiliului Consultativ al Procurorilor Europeni, cât și Biroul Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni, existând, de altfel, numeroase demersuri judiciare prin care s-a invocat nelegalitatea, neconstituționalitatea, încălcarea dreptului Uniunii Europene etc., prezentate de Asociația Inițiativa pentru Justiție în acel comunicat.

Totodată, în principiu, nu se poate reproșa cu titlu individual unui magistrat titular al unei funcții de reprezentare într-o formă asociativă asumarea unei opinii îmbrățișate în unanimitate sau cu majoritate de membri, opinie pe care, prin prisma regulilor democratice ce guvernează cvorumul decizional asociativ, ar fi fost oricum obligat să o promoveze, chiar în ipoteza unei păreri individuale contrare.

De altfel, într-o astfel de ipoteză,  cercetarea disciplinară a unui magistrat titular al unei funcții de conducere într-o formă asociativă, pentru un comunicat de presă emis în numele asociației pe care o reprezintă, riscă să se transforme într-un demers îndreptat împotriva unei întregi asociații, fapt ce naște semne de întrebare prin prisma respectării libertății de asociere și de exprimare corelativă a formei asociative. De asemenea, pare îngrijorătoare modalitatea în care cele două structuri de control asupra carierei magistraților (SIIJ și Inspecția Judiciară) s-au sesizat reciproc, chiar prin intermediul conducătorilor lor, în acest caz, fapt singular și care a provocat în spațiul public o serioasă dezbatere cu privire la riscul unei lipse de imparțialitate, cerință esențială pentru statul de drept.

Asociația Forumul Judecătorilor din România

judecător Dragoș CĂLIN, co-președinte

judecător Anca CODREANU, co-președinte

Foto: Bogdan Pîrlog (Inquam Photos / Octav Ganea)

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

14 comentarii

  1. Justitia e dusmanul PSD-ului, fiindca in PSD sunt numai ticalosi, infractori.

    PSD nu mai are nicio bruma de partid politic, ei recunosc pe fata ca sunt o gasca de infractori.

  2. Pe ei,pe mama lor !Cum isi permit sa ceara independenta justitiei si desfiintarea sectiei speciale,ce e aia independenta,sunt de capul lor???Noi astia din psd alde le facem salarii si pensii babane sa ne lase sa furam in liniste ,nu sa ne faca dosar ! Mama lor de tupeisti,ne invata ei cum sa facem legile justitiei!

  3. Barometru, ultimele alegeri: PNL + USR/PLUS + PMP = 55 %.
    Iar Psd cîntă și dansează nestingherit.
    Fiindcă USR luptă cu PLUS și împreună acestea cu PNL pentru președinție.
    Fiindcă s-au șifonat rău, cele trei/patru, în moțiuni perdante.
    Fiindcă nu s-au așezat, cele trei/patru, la o masă și să hotărască (i) să nu se atace între ele (ii) puncte de vedere comune în principalele probleme politice actuale.
    Fiindcă nu au înțeles defel că votul din 26 a fost în principal anti-psd și abia în subsidiar pro-PNL, pro-Alianța 2020, pro-PMP.
    Fiindcă marii politicieni Barna și Cioloș, în loc să-l extragă pe Ponta, cu al său proRomânia de lîngă Psd, dimpotrivă, i-au dat brînci înspre-acesta.
    Și-uite-așa ajuns-a perdantu’ psd în justiție să lege deopotrivă cumetrii și pe cine nu se cumetrește, mai abitir ca-n vremea lu’ dragnea.

  4. Cauta si nu gasesc un magistrat de judecat. Scapa si Craiova daca Olguta si Birchall sunt implicate in procesul de adoptie al micutei Sorinei.

  5. Se-ntoarce roata….. acusica!!!
    Sa-i vezi pe Netejoru si madam’ Popa……..

    • @Marius :
      Popa ? Nu cumva te gandesti la Adinutza Florea supranumita si Ana Pauker a Procuraturii romane ? :)))))

  6. de rezultatele referendumului din 26 mai si dorinta ferma a cetatenilor nu au auzit ?
    de recentul raport GRECO nu au auzit ? de recentul raport al departamentului de stat SUA nu au auzit ? de recentele recomndari a comisiei de la Venetia nu au auzit ? bine.. avem un guvern kamikadze care nu ne mai ia in seama, un guvern, un senat si un parlament incoltit impotriva tuturor, foarte suparat pe popor care le-a aratat locul

  7. Această guvernare trebuie tratată ca pesta porcină.
    Trebuie exterminați toți cei care au legătură cu PSD , ALDE și UDMR.

  8. Naziștii nici noaptea nu dorm.

  9. Sa va mai pisati pe el de vot! gdslkgkjg;kjg;j
    Astia au majoritatea in parlament si raman cocotati acolo, s-au facut stapani pe justitie si pe buget. Poporul e zero pt ei!

  10. SS este o unitate de tip NKVD infiintata de borfasii din psd+alde pentru a distruge / intimida Justitia. E condusa de o procuroare corupta, recunoscuta pentru legaturile ei cu ciuma rosie constanteana si familia de komunisti inraiti din care provine

  11. SS-Gestapou si omul suspicionat de furt intelectual vor sa ancheteze pe doi profesionisti ai procuraturii.Scopul este din categoria mizeriilor. Intimidare si santaj , marca PSD-ALDE.

  12. pai ce credeati ? ca securistii voikulescu & asociatii se opresc? nicidecum.
    l-au salvat pe sinistrul trepadus tericeanu de la trimiterea in justitie ca asta sa le execute planul.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.