Procurori, despre pragul de 50 de mii de euro pentru abuzul în serviciu: Poate crea un nou model infracțional prin segmentarea achizițiilor sub acest prag, în scopul sustragerii de la răspundere penală/ Se va crea o alta dezbatere privind legea penala mai favorabila pentru dosarele aflate în diverse stadii de soluționare

Pragul de 50 de mii de euro (250 de mii de lei) votat în Senat pentru ca abuzul în serviciu să fie considerat infracțiune înseamnă că orice încălcare a legii cu o pagubă sub 50.000 de euro va putea fi cel mult sancționată administrativ. În plus, se va pune problema legii penale mai favorabile pentru dosarele aflate în diverse stadii de soluționare unde s-a constatat o pagubă sub acest prag, a declarat pentru G4Media.ro, procurorul Alexandra Lăncrănjan, membru AMASP. ”Impunitatea creată pentru persoanele care utilizează fondurile publice în mod nelegal, cu condiția să aibă răbdare și să se rezume la sume sub 50000 de euro, poate crea un nou model infracțional, spre exemplu prin segmentarea achizițiilor sub acest prag, în scopul sustragerii de la răspundere penală”, a mai explicat Lăncrănjan.

Redăm mai jos declarația pe larg:

”Introducerea unui prag ca element de tipicitate al infracțiunii de abuz în serviciu, alături de celelalte condiționări anterioare, precum tipul de act normativ încălcat, are ca rezultat direct limitarea posibilității tragerii la răspundere penală a funcționarilor publici care, în concret, păgubesc bugetul instituțiilor publice și afectează interesele cetățenilor. Acest prag, dincolo de faptul că are un cuantum ridicat, vă genera două efecte importante: orice încălcare a legii cu o pagubă sub 50000 de euro va putea fi cel mult sancționată administrativ și se vă crea o alta dezbatere privind legea penala mai favorabila pentru dosarele aflate în diverse stadii de soluționare unde s-a constatat o pagubă sub acest prag.

Impunitatea creată pentru persoanele care utilizează fondurile publice în mod nelegal, cu condiția să aibă răbdare și să se rezume la sume sub 50000 de euro, poate crea un nou model infracțional, spre exemplu prin segmentarea achizițiilor sub acest prag, în scopul sustragerii de la răspundere penală. Este evidentă eroarea legiuitorului daca ne gândim la numeroasele situații de încălcare a legii care au efecte importante la nivel social fără a fi constatată o pagubă de peste 250000 lei, spre exemplu prin angajarea unor persoane în mod fictiv sau daca luam în considerare numeroasele instituții în care suma de 250000 lei reprezintă o parte importantă din bugetul acestora.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05;35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

10:12

Paguba creată nu poate constitui în sine un element esențial al abuzului în serviciu, acest aspect putând fi analizat de magistrați ca element de circumstanțiere în momentul soluționării cauzei. Pentru a exemplifica gravitatea săvârșirii unei infracțiuni de abuz în serviciu cu o pagubă sub pragul propus putem să ne gândim la achiziții publice pentru modernizarea unei școli din mediul rural, eventual construirea grupurilor sanitare, sau dotarea unei unități spitalicești cu materiale sanitare. Aceste situații pot să nu genereze o pagubă de peste 250000 lei însă în concret gravitatea faptei poate fi mai mare decât în cazul unui abuz care a generat o paguba de 250.001 lei.”

Context

Plenul Senatului a votat miercuri amendamentul pentru introducerea unui prag de 250.000 lei pentru abuzul în serviciu, a declarat pentru G4Media Radu Mihail, liderul senatorilor USR. Proiectul merge acum la Camera Deputaților, care este cameră decizională.

Pragul de 250.000 de lei este aproape identic cu pragul de 200.000 de lei din celebra OUG 13 dată de tandemul Dragnea – Grindeanu în 2017, care a dus la cele mai mari proteste de stradă din ultimele decenii.

Modificările au fost introduse sub formă de amendamente de parlamentarii puterii PSD-PNL-UDMR la un proiect de lege inițiat de guvern în decembrie 2022. Fișa legislativă de pe site-ul Senatului nu indică explicit numele parlamentarilor PSD, PNL și UDMR care au depus amendamentul, ci indică doar că sunt membri Comisiei Juridice din Senat.