Primul check-in din maratonul negocierilor pentru Bugetul UE pe termen lung: Rolul regiunilor și autorităților locale

În cadrul sesiunii plenare de la Bruxelles din perioada 12-13 noiembrie 2025, a avut loc o dezbatere pe tema Cadrului Financiar Multianual (CFM) post 2027. Comisia Europeană a venit pe 16 iulie cu o propunere inovativă, în valoare de aproape 2000 miliarde de euro. Bugetul propus de Comisie este mai mare decât actualul cadru financiar multianual: acesta echivalează cu 1,26% din venitul național brut al UE, în creștere față de 1,13 din exercițiul financiar curent. Cele mai importante priorități ale bugetului sunt securitatea și competitivitatea (410 miliarde € alocate unui Fond pentru Competitivitate). Politica Agricolă Comună ar fuziona cu politica de coeziune într-un plan consolidat denumit Plan de Parteneriat Național-Regional (865 miliarde euro). Va exista de asemenea și un fond de 200 de miliarde de euro pentru Europa Globală, ce va sprijini țările în procesul de aderare.

Urmărește cele mai noi producții video G4Media
- articolul continuă mai jos -

La scurt timp după propunere, principalele familii europene politice – PPE, S&D, ECR, Renew – au respins deja la nivel declarativ propunerea Comisiei Europene, explicând faptul că fuzionarea celor doi piloni esențiali pentru dezvoltarea UE va duce la adâncirea inechităților și la stagnarea potențialului în domeniile cheie care au contribuit la dezvoltarea UE. Astfel, Parlamentul European a menționat că propunerea este sub așteptări în ceea ce privește supravegherea și controlul democratic, că politica agricolă comună și cea de coeziune a UE trebuie să își păstreze ambiția și obiectivele individuale, precum și nevoia de o implicare mai mare a autorităților regionale și locale.

Un rol esențial în aceste negocieri îl au raportorii din partea Parlamentului European, Siegfried Mureșan (România, PPE) și Carla Tavares (Portugalia, S&D), care coordonează poziția strategică, propun și negociază politici în numele instituției, monitorizează negocierile și informează ceilalți membri ai Parlamentului European asupra etapelor în care se află.

La finalul lunii octombrie, o scrisoare semnată de președinții partidelor politice europene PPE, S&D, Renew și Grupul verzilor, adresată Președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, stipula faptul că propunerea, în acest stadiu, nu va fi acceptată de Parlamentul European. Câteva dintre aspectele menționate:

Parlamentul este împotriva centralizării totale a priorităților naționale în detrimentul celor regionale. Flexibilitatea noului CFM este un lucru încurajator, dar există riscul ca fiecare stat să își stabilească prioritățile pe baza fondurilor europene, fără a garanta acoperirea nevoilor tuturor regiunilor; de asemenea, sumele alocate pentru politica agricolă comună și cea de coeziune sunt reduse substanțial față de exercițiul trecut, fiind totuși 2 piloni centrali care au contribuit inclusiv la dezvoltarea României.
Fondurile nu ar trebui gestionate exclusiv de autoritățile naționale, întrucât rolul autorităților locale și al regiunilor este de departe cel mai important, asigurând interconectarea proiectelor strategice la nivel european și combaterea disparităților regionale la nivel european.
Parlamentul European dorește să fie implicat direct în aprobarea planurilor naționale de cheltuieli și în deciziile privind ajustările bugetare viitoare. Prin aceasta, se asigură că Parlamentul, ca for compus din reprezentanți aleși direct de cetățenii UE, are un rol decizional clar și obligatoriu legal în modul în care sunt folosite fondurile, sporind astfel transparența.
Este necesară implementarea unui Regulament privind condiționalitatea și respectarea valorilor UE care leagă finanțarea UE de respectarea statului de drept și a valorilor europene fundamentale. Se solicită ca încălcările statului de drept să ducă automat la suspendarea fondurilor, fără posibilitatea ca acestea să fie redirecționate în cadrul aceluiași stat membru.
Comisia a propus preluarea modelul actual pe care se bazează PNRR, de performanță, în care banii sunt acordați în schimbul reformelor naționale („cash-for-reforms”). Dar acesta este criticat pentru lipsa de control democratic adecvat din partea Parlamentului European și a organismelor alese la nivel național/regional.

În cadrul dezbaterii, reprezentanta Președinției daneze la Consiliul UE, Marie Bjerre, a luat cuvântul și a menționat faptul că este de datoria instituțiilor europene să ajungă la un acord cât mai devreme posibil, pentru a lăsa loc negocierilor ce vor fi extrem de complexe. Obiectivul Președinției daneze este să finalizeze o primă propunere de negociere până la finalul anului. Bjerre a subliniat că peste 70 de întâlniri tehnice au avut deja loc, datorită ambiției Comisiei Europene și că un compromis trebuie făcut pentru a putea răspunde noilor provocări pe plan global.

Ursula von der Leyen, Președinta Comisiei Europene, a susținut un discurs prin care a dat dreptate Parlamentului European cu privire la menținerea politicii agricole comune și politicii de coeziune în centrul dezvoltării Uniunii Europene, alocând 280 miliarde de euro pentru regiuni mai puțin dezvoltate, 294 miliarde de euro pentru venitul fermierilor și 2 miliarde de euro pentru sectorul piscicol. Ea a punctat că, deși structura bugetului se schimbă, țelul rămâne la fel. De asemenea, a menționat că a ascultat nemulțumirile europarlamentarilor și, ca urmare, politica de coeziune va continua să implice regiunile în procesul de co-creare al politicilor, având loc un schimb de opinii constant și direct cu Comisia Europeană printr-un proces de evaluare regională (regional check), mecanism prin care Comisia se va asigura că prioritățile locale se vor reflecta în planuri.

Mai mult, bugetul pentru fermieri se va ajusta la inflație. În ceea ce privește Fondul pentru competitivitate, acesta este conectat la Horizon Europe, care se va dubla și va fi ușor de accesat pentru toți cei care doresc să aplice.

Al treilea pilon, Global Europe, înglobează sume pentru investiții în securitatea energetică, pentru țările în proces de aderare, parteneriatele cu țări terțe și gestionarea migranților.

Ursula von der Leyen a menționat de asemenea că, pe parcursul negocierilor pentru CFM, trebuie să schimbăm perspectiva asupra modului în care UE cheltuie banii. Din acest motiv Comisia Europeană insistă asupra flexibilității ca principiu cheie în noul CFM. Comisia propune astfel instituirea unui mecanism de consultare pentru a identifica prioritățile celor 3 instituții europene. Astfel, în cazul în care o criză ar putea lovi continentul european, Parlamentul să poate avea cadrul prin care să fie angrenat și implicat în decizii de gestionare ale crizelor.

Co-raportorul dosarului, Siegfried Mureșan (PNL, PPE), a menționat faptul că Parlamentul European respinge viziunea unui buget care ar duce la o Europă mai slabă și subliniază rolul esențial al instituției pe care o reprezintă în adoptarea unui CFM relevant și orientat spre viitor. Parlamentul salută anunțul Comisiei privind concesiile pe care le va face, incluzând deopotrivă noile priorități (securitatea și competitivitatea), dar și consolidându-le pe cele tradiționale (agricultura și coeziunea). Parlamentul se angajează să lupte în continuare pentru un buget modern și transparent care să răspundă pe deplin așteptărilor cetățenilor.

La finalul dezbaterii a luat cuvântul Comisarul European pentru buget, Piotr Serafin, care a reconfirmat rolul politicii agricole comune, rolul politicii de coeziune, precum și rolul regiunilor în următorul CFM, subliniind faptul că mesajul eurodeputaților a fost înțeles.

Astfel, se încheie prima dezbatere din Parlamentul European privind ajustarea propunerii Comisiei Europene privind viitorul CFM, concluzionându-se cu modificări ce doresc să ofere un rol mai puternic pentru autoritățile locale.

Deși 2028 pare departe, iată că discuțiile sunt deja extrem de avansate. România nu mai are mult timp pentru a-și definitiva strategia și pentru a-și susține prioritățile la nivel european. Mai avem multe de discutat: rolul societății civile și universităților în reconectarea cetățenilor cu valorile europene, fondurile destinate IMM-urilor, flexibilitate pentru beneficiari și asigurarea că guvernul României va reflecta în plan prioritățile europene.

Am ajuns în apropierea primului check-point din acest maraton, dar mai avem de lucru. Având în vedere miza mare a fondurilor de coeziune și agricole, este esențial ca România să-și consolideze poziția de negociere înainte de următoarele runde de discuții.