Dezbatere G4Media | Ciprian Ciucu a anunțat marile proiecte de refacere a Bucureștiului / Rectorul Alexandru Călin: Berlin e un exemplu de mobilitate urbană / Arhitectul Emil Ivănescu cere finalizarea PUG-ului / Andronic: De la 4% deplasări velo putem ajunge la 18%

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

G4Media continuă seria evenimentelor G4Debate. Vineri, 22 mai, de la ora 10.00, urmărește LIVE dezbaterea „București — Metropola Viitorului, între Istorie și Reformă”. Discutăm împreună cu primarul general Ciprian Ciucu și specialiști din domenii relevante despre mobilitate, patrimoniu, dezvoltare urbană, siguranță seismică și viață urbană.

Ora 13.44 Întrebat despre identitatea și brandul Bucureștiului, vicepreședintele HORA, Daniel Mischie, a declarat că orașul nu trebuie să copieze modelele occidentale, ci să își valorifice propria energie urbană și diversitate. „Cred că această diversitate creează un mare avantaj. Nu vreau să ne comparăm cu Viena ca să fim în pat la ora 9 seara. Din fericire, Bucureștiul are farmecul lui”, a afirmat acesta.

Mischie a spus că turiștii caută experiențe autentice și atmosfera specifică orașului. „Turistul, când vine la București, nu vine ca să găsească un loc clasic. Vine pentru energia orașului, pentru bucuria pe care o găsește pe Calea Victoriei. Asta este realitatea și nu cred că trebuie să ne fie rușine cu ea”, a declarat vicepreședintele HORA.

Acesta a susținut că scena gastronomică a Capitalei a devenit tot mai vizibilă la nivel internațional. „Scena gastronomică românească este vizibilă și recunoscută la nivel internațional”, a afirmat Mischie.

Vicepreședintele HORA consideră că antreprenorii au avut un rol important în promovarea Bucureștiului în ultimii ani.

Ora 13.23 Radu Andronic, expert în mobilitate urbană și elaborator al MasterPlanului Velo București, a declarat că Bucureștiul trebuie să prioritizeze transportul public și infrastructura pietonală, nu extinderea traficului auto.

„Sunt zone recâștigate de la autoturisme ca să venim cu ceva rapid în loc”, a afirmat Andronic, referindu-se la necesitatea transformării spațiului urban în favoarea mobilității alternative.

Acesta a subliniat că MasterPlanul Velo al Capitalei a fost deja aprobat și poate fi implementat rapid.

„Masterplanul a fost aprobat, este flexibil, nu are nevoie de PUZ-uri, poate reprezenta o alternativă”, a spus expertul.

Potrivit lui Andronic, utilizarea bicicletei în București poate crește semnificativ dacă infrastructura este dezvoltată coerent.

„Vorbim de la 4% din deplasări, putem ajunge la 18%”, a declarat acesta.

Expertul în mobilitate a susținut că prioritățile administrației trebuie reorganizate în jurul transportului public și al infrastructurii pietonale.

„Numărul unu este transportul public, apoi pietonalul, apoi auto și velo. Astea ar trebui să se concentreze pe transportul public și pietonal”, a explicat Andronic.

Ora 13.14 Directorul ARCEN, Edmond Niculușcă: „Patrimoniul este o resursă neregenerabilă. Dacă intervii prea târziu, este deja prea târziu pentru clădire”. Acesta a dat exemplul cinematografului Marconi, unde procedurile administrative pentru intervenții de urgență au durat aproape un an. „Am depus actele pentru punerea în siguranță în ianuarie 2025 și am primit răspunsul abia la finalul lui ianuarie 2026”, a spus Niculușcă. Directorul ARCEN a criticat și blocajele birocratice care afectează restaurarea unor clădiri istorice. „De doi ani încercăm să convingem autoritățile să putem reface o fațadă pe banii noștri și nu reușim”, a afirmat acesta.

Ora 13.00 Sandra Ecobescu, membru fondator și președinte al Fundației Calea Victoriei, a declarat că Bucureștiul începe să dezvolte o cultură a plimbării și a spațiului public, însă legătura dintre viața urbană și instituțiile culturale rămâne slabă.

„Este un fenomen interesant faptul că oamenii au început să se plimbe pe Calea Victoriei”, a afirmat aceasta.

Ecobescu consideră însă că orașul nu reușește încă să conecteze fluxul de oameni din spațiul public cu muzeele și instituțiile culturale aflate în zonă. „Nu se face legătura dintre cafenea și muzeu. Avem clădiri extraordinare, dar nu există suficientă colaborare între instituții și societatea civilă”, a declarat aceasta.

Președinta Fundației Calea Victoriei a spus că experiența publicului în instituțiile culturale contează la fel de mult ca patrimoniul în sine. „Nu vizitezi un muzeu dacă paznicul este neprietenos”, a afirmat Ecobescu, dând ca exemplu Muzeul Țăranului Român.

Aceasta a subliniat că instituțiile culturale trebuie să devină mai deschise și mai accesibile publicului larg. „Dacă instituțiile nu întind mâna către societatea civilă, oamenii nu vor intra natural în aceste spații”, a spus Sandra Ecobescu.

Ea a dat ca exemplu Muzeul Colecțiilor de Artă, despre care consideră că este insuficient cunoscut de publicul larg.

„Câți oameni știu că există Muzeul Colecțiilor de Artă?”, a întrebat aceasta.

Ecobescu a remarcat totuși că unele instituții au început să atragă mai mulți vizitatori în ultimii ani.

„Muzeul Național de Artă a început să fie vizitat mai mult, la fel și Muzeul de Istorie. Ar fi minunat ca oamenii care se plimbă pe Calea Victoriei să facă pasul și către aceste spații culturale”, a declarat aceasta.

Ora 12.26 Întrebați ce le place și ce îi enervează la București, invitații celei de-a doua părți a dezbaterii au vorbit despre energia orașului, dar și despre problemele cronice de dezvoltare și mobilitate.

Daniel Mischie, vicepreședinte HORA, a descris Bucureștiul drept „un oraș viu și efervescent”, aflat într-o continuă transformare.

„Poate tocmai această inconsecvență îl definește. Este un oraș care se reinventează permanent. Ceea ce este astăzi Bucureștiul este impresionant din punctul de vedere al vibe-ului și al energiei pe care o transmite”, a declarat Mischie.

Emil Ivănescu, președintele Ordinului Arhitecților din România – filiala București: „Interesant este că orașul este extrem de viu. Asta este o valoare intrinsecă. Bucureștiul este o capitală europeană în care încă poți evolua, iar dinamica aceasta ține și de oameni, și de dezvoltarea continuă a orașului”, a declarat arhitectul.

Acesta a spus că una dintre cele mai mari probleme rămâne mobilitatea urbană. „La București mobilitatea este infernală și problema se regăsește pe mai multe paliere”, a spus Emil Ivănescu.

Președintele Ordinului Arhitecților a afirmat că este necesară finalizarea noului Plan Urbanistic General al Capitalei.

„De aceea, pentru noi, Ordinul Arhitecților București, este esențial să se finalizeze PUG-ul. Este singurul document strategic care poate permite dezvoltarea coerentă a orașului”, a declarat acesta.

Radu Andronic, expert în mobilitate și regenerare urbană, a declarat că una dintre cele mai mari probleme ale Bucureștiului este sentimentul de lipsă de dreptate și absența simțului civic în utilizarea spațiului public. „Ca orice cetățean, cred că traficul și mobilitatea sunt cele mai vizibile probleme ale orașului. Dar nu traficul în sine este problema principală”, a afirmat acesta.

Potrivit lui Andronic, ceea ce îi frustrează cel mai mult pe oameni este faptul că regulile nu sunt respectate în mod egal. „Este lipsa de dreptate cea care ne enervează cel mai mult”, a declarat expertul.

Acesta a explicat că problema este legată și de lipsa de simț civic în raport cu spațiul comun. „Spațiul public pare al nimănui, când de fapt ar trebui să avem grijă de el”, a spus Radu Andronic.

Expertul a dat ca exemple mașinile parcate pe trotuare sau pe benzile dedicate bicicletelor.

Foto: Dezbatere G4Media

Ora 12.20 A început a doua parte a dezbaterii „București — Metropola viitorului, între istorie și reformă”, moderată de Ioana Câmpean.

Invitații celei de-a doua sesiuni sunt:

• Emil Ivănescu – președinte al Ordinului Arhitecților din România, filiala București
• Daniel Mischie – vicepreședinte HORA, Organizația Industriei HoReCa
• Sandra Ecobescu – membru fondator și președinte al Fundației Calea Victoriei
• Radu Andronic – expert în mobilitate și regenerare urbană, elaborator al MasterPlanului Velo București și proiectant al proiectului de lărgire a Bulevardului Dimitrie Pompeiu.
• Prin teleconferință:
  Răzvan Munteanu – Director Executiv, Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic
  Edmond Niculușcă – Director ARCEN – Asociația Română pentru Cultură, Educație și Normalitate

Ora 12.00 S-a încheiat prima parte a dezbaterii la care au participat primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, rectorul Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, Alexandru Călin, precum și Ruxandra Elenei, expertă în mobilitate urbană și lector la Universitatea de Științe Aplicate din Amsterdam.

Ora 11.45 Ciucu: Magheru trebuie regenerat urban și transformat din coridor de tranzit în zonă vie economic și cultural

FOTO: Ciprian Ciucu, primar general al Capitalei, la dezbaterea G4Media „București — Metropola Viitorului, între Istorie și Reformă”

„Ce înseamnă regenerare urbană? Să-l aduci la viață, pe românește foarte pe scurt. Să aibă viață economică, să aibă viață culturală, să se plătească taxe și impozite și să nu se fugă de el.”

„Acum pe Magheru este un culoar de tranzit foarte zgomotos, foarte murdar, cu mult grafitti, cu pavaj foarte poluat, în care business-urile fug de acolo.”

„Nu mai este printre cele mai scumpe artere ca să închiriezi. Este una dintre cele mai ieftine din centrul orașului.”

„Cu astfel de proiecte se crește calitatea unei zone, după care efectiv mergi spre reintroducerea clădirilor în circuitul economic.”

„Vreau ca aceste axe — Magheru, Victoriei și Elisabeta — să devină un circuit cultural.”

„Este un buchet, o sinergie de măsuri pe care am nevoie să le implementez.”

„Am o viziune. Dați-mi niște timp.”

Ora 11.23 Despre masterplanul velo și infrastructura de biciclete: Ciucu: „Orice drum nou am făcut ca primar de sector are piste de biciclete”, „Parcul Liniei are piste de biciclete și va ajunge la patru kilometri”.

Ciucu a afirmat că administrația lucrează deja pe baza masterplanului velo, și va fi implementat atât de Primăria Capitalei, cât și de primăriile de sector.

El a dat ca exemplu Bulevardul Mihalache unde reabilitarea include introducerea pistelor de biciclete și obiectivul administrației este conectarea coerentă a traseelor velo între sectoare și evitarea dezvoltării haotice a infrastructurii.

„Nu vreau ca pista lui Negoiță să vină într-o parte și a lui Băluță în alta. Trebuie să compatibilizăm viziunile și traseele”, a afirmat primarul general.

Ora 11.20 Rectorul Universității de Arhitectură „Ion Mincu”, Alexandru Călin, a vorbit despre schimbarea de perspectivă în rândul noilor generații.

„Studenții mei se uită tot mai mult la modelele europene. Berlinul este un exemplu de oraș pentru oameni tineri, cu o cultură urbană foarte puternică și orientată către comunitate”, a declarat acesta, spunând că „tinerii sunt foarte de stânga”.

„Bicicleta, trotineta și mersul pe jos țin de cultura urbană a noilor generații”, a spus Alexandru Călin.

Ora 11.15 Ciprian Ciucu a afirmat că Bucureștiul trebuie să adopte un model de transformare graduală, similar celui aplicat în alte mari orașe europene. „Modelul este unul incremental, pe principiul broaștei puse la fiert: schimbarea se face treptat, fără șocuri majore”, a afirmat edilul.

Ora 11.00 Ruxandra Aelenei, lector la Universitatea de Științe Aplicate din Amsterdam, a afirmat că diferențele dintre locuitorii Bucureștiului și cei ai Amsterdamului nu sunt atât de mari pe cât par, iar transformarea orașelor occidentale s-a făcut în timp, prin politici publice consecvente.

„Diferențele culturale sunt destul de mici. Locuitorii din Amsterdam nu sunt altfel decât cei din București. Transformarea a început în anii ’70 și s-a făcut gradual”, a declarat experta.

„Mă bucură și ce a menționat domnul primar. Fără să înțelegi cu adevărat de unde vin oamenii, unde se duc și de ce folosesc mașina, nu poți oferi soluții reale”, a spus Elenei. Potrivit acesteia, una dintre principalele cauze ale aglomerației din București este traficul generat de deplasările către locul de muncă.

„În București, o mare parte a traficului este cauzată de transportul de la muncă la muncă. Aici trebuie discutat inclusiv despre telemuncă și despre implicarea marilor angajatori din București”, a afirmat experta.

Ruxandra Elenei a vorbit și despre dificultățile cu care se confruntă pietonii și bicicliștii în București. „Există un efort fizic foarte mare: sari borduri, faci ocolișuri, ești obligat să mergi pe străzi aglomerate. Disconfortul termic și infrastructura slabă au efecte directe asupra oamenilor”, a explicat aceasta.  Experta consideră că schimbarea nu poate avea loc fără educație și fără explicarea beneficiilor pentru populație.

„Oamenii trebuie educați. Peste tot există această componentă de educație, în care explici care sunt beneficiile pentru noi toți”, a declarat Elenei.

Ora 10:57 Primarul general Ciprian Ciucu: tema zonelor cu emisii limitate în București trebuie abordată cu prudență și pe baza unor analize solide pentru că măsurile radicale pot genera reacții puternice din partea societății.

„Toate la timpul lor, să fie totul foarte bine documentat, gândit. Nu este o temă pe care să mi-o asum astăzi. Adică după al doilea mandat pot să mă duc în campanie electorală, dar oamenii trebuie să fie puși în fața unei alegeri”, a afirmat Ciprian Ciucu.

Edilul a explicat că politicile publice privind traficul și poluarea trebuie construite gradual și echilibrat, pentru a evita blocarea oricărei reforme.

„Cei mai radicali se coalizează și îți distrug această politică publică. Și atunci scopul nu este să oprești traficul auto, ci să echilibrezi traficul auto”, a spus acesta.

Ciucu a insistat că nu va susține măsuri generale sau aplicate uniform fără o strategie clară și adaptată orașului.

„Eu nu pot veni cu o măsură otova, de tip zonă cu emisii limitate pe tot ringul central. Când deschid gura, voi vorbi aplicat. Vreau să le am bine gândite”, a declarat primarul general.

Ora 10:50 Ruxandra Aelenei, expertă în mobilitate urbană și lector la Universitatea de Științe Aplicate din Amsterdam, susține că o soluție de schimbare a mentalității este simpla ”educare a oamenilor”:

• ”Sună arogant puțin, dar oamenii trebuie să fie educați, peste tot există această componentă”, suține experta.

Ora 10:43 Ciprian Ciucu a declarat că atât timp cât nu se schimbă mentalitatea oamenilor privind folosirea autoturismelor în Capitală nu se vor schimba lucrurile: ”Voi veni, în timp, cu politici care înseamnă zone cu emisii reduse și pietonalizare în centru. Viena are 700.000 de mașini individuale, Bucureștiul – fără Ilfov, are 2 milioane. Dacă nu ne schimbăm mentalitățile, puteți să înjurați primarii cât vreți, că magie nu există”.

sursa foto: Captură video

Ora 10:20 Întrebați ce notă ar acorda calității vieții în București, pe o scară de la 1 la 10, toți invitații au indicat aceeași evaluare: nota 7.

Primarul general Ciprian Ciucu a afirmat că evaluarea depinde de multiple criterii, de la mediu și infrastructură până la cultură și servicii publice. „Sunt zone în care Bucureștiul stă bine și sunt zone în care Bucureștiul stă prost. Dacă fac o medie și compar Capitala cu alte orașe din România și din Uniunea Europeană, cred că Bucureștiul merge undeva la șapte”, a declarat Ciprian Ciucu.

La rândul său, rectorul Universității de Arhitectură și Urbanism ”Ion Mincu”, Alexandru Călin, a vorbit despre contrastul dintre dinamismul cultural al orașului și problemele urbane care îl sufocă.

„Bucureștiul este un oraș în care, pe anumite paliere, se trăiește bine, are o viață culturală dinamică, dar în același timp este sufocat de problemele despre care vorbeam. Cred că șapte este o notă rezonabilă pentru imaginea de ansamblu asupra Capitalei”, a spus acesta.

Din Amsterdam, Ruxandra Aelenei a afirmat că privește Bucureștiul și din perspectiva unui fost locuitor al orașului.

„Mă gândeam ce notă aș da Bucureștiului dacă ar fi un student de-al meu și exact la șapte mă gândeam și eu. Sunt foarte multe lucruri bune, încearcă să facă treabă bună, dar mai trebuie acordată atenție unor elemente importante”, a afirmat experta în mobilitate urbană.

Ora 10:06 A început dezbaterea. Cristian Pantazi deschide discuția despre una cele mai bogate regiuni din Uniunea Europeană, iar lui i se alătură Alexandru Călin — rector și voce a mediului academic — precum și, prin teleconferință, Ruxandra Aelenei.

Alături de ei este și Ciprian Ciucu, primar general.

Vorbim despre un oraș dinamic, un oraș care a luat-o înaintea infrastructurii, o forță gravitațională economică și socială care atrage investiții, oameni și oportunități într-un ritm pe care administrația și dezvoltarea urbană încearcă încă să îl ajungă din urmă.

Dezbaterea propune o abordare clară, împărțită în două planuri complementare: infrastructura unui oraș în mișcare și identitatea unei metropole care trebuie să își protejeze patrimoniul, să se dezvolte coerent și să rămână locuibilă.

Cum facem din București un oraș mai circulabil, mai coerent, mai sigur și mai locuibil? Cum facem din București o Metropolă a Viitorului?

Invitați la dezbatere

Moderatori: Cristian Pantazi & Ioana Câmpean

• Ciprian Ciucu – Primarul General al Municipiului București
• Alexandru Călin – Rector Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”
• Ruxandra Aelenei – Expertă în mobilitate urbană și lector la Universitatea de Științe Aplicate din Amsterdam
• Emil Ivănescu – Președinte Ordinul Arhitecților din România, filiala București
• Daniel Mischie – Vicepreședinte HORA, Organizația Industriei HoReCa
• Răzvan Munteanu – Director Executiv, Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic
• Edmond Niculușcă – Director ARCEN – Asociația Română pentru Cultură, Educație și Normalitate
• Sandra Ecobescu – Membru fondator și Președinte al Fundației Calea Victoriei
• Radu Andronic – Expert mobilitate și regenerare urbană (elaborator MasterPlan Velo București, proiectant Lărgire Bd. Dimitrie Pompeiu)

Parteneri: Vertical Admin, Construcții Erbașu