Prima poziționare a președintelui Iohannis față de Planul Kozak: Este important de evitat orice soluție care implică federalizarea Republicii Moldova sau altă formulă care ar afecta vectorul său pro-european

Președintele Klaus Iohannis a avut, la New York, o scurtă întrevedere cu omologul său de la Chişinău, Igor Dodon, în care a precizat că, având în vedere interesele sale de securitate, România este direct interesată de evoluțiile privind dosarul transnistrean și că a subliniat că, din perspectiva României, „este important de evitat orice soluţie care implică federalizarea Republicii Moldova sau altă formulă, care ar afecta vectorul său pro-european”.

Aceasta este prima poziționare a președintelui Iohannis față de Planul Kozak, propunerea Moscovei care presupune federalizarea Republicii Moldova și blocarea de facto a oricărei încercări de aderare în viitor la UE și NATO.

Preşedintele Klaus Iohannis a avut „o scurtă întrevedere” cu omologul său de la Chişinău, Igor Dodon, în marja participării la sesiunea Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite, a anunțat Administrația prezidențială.

„Preşedintele Klaus Iohannis a subliniat în cadrul întrevederii că, din perspectiva României, drumul european al Republicii Moldova, pe care Bucureştiul îl susţine cu fermitate, este singura opţiune de natură să aducă prosperitate cetăţenilor săi. Totodată, preşedintele României a evidenţiat importanţa menţinerii şi dezvoltării Parteneriatului Strategic bilateral pentru Integrarea Europeană a Republicii Moldova, ca relaţie specială, strategică şi care trebuie să aibă permanent substanţă”, a informat Administraţia Prezidenţială, prin intermediul unui comunicat citat de Agerpres.

Preşedintele român a abordat şi tema conflictului transnistrean, arătând că ţara noastră este „direct interesată de evoluţiile privind acest dosar, având în vedere interesele de securitate” ale României.

„Preşedintele Klaus Iohannis a subliniat că din perspectiva României, care sprijină soluţionarea acestui conflict cu respectarea frontierelor internaţional recunoscute ale Republicii Moldova, este important de evitat orice soluţie care implică federalizarea Republicii Moldova sau altă formulă, care ar afecta vectorul său pro-european”, reiese din comunicat.

Klaus Iohannis a evidenţiat sprijinul pe care România îl acordă Republicii Moldova prin proiectele strategice de interconectare şi prin cele cu impact social pozitiv asupra nivelului de trai al cetăţenilor, finanţate şi derulate de ţara noastră.

Totodată, a făcut apel la valorificarea patrimoniului comun de istorie, cultură şi limbă română, „care nu pot şi nu trebuie în niciun caz să fie negate sau instrumentate politic” în Republica Moldova.

De asemenea, a subliniat importanţa sprijinirii eforturilor actualului guvern de la Chişinău pentru reformarea, europenizarea şi eficientizarea administraţiei, justiţiei şi a altor sectoare.

Preşedintele Republicii Moldova a arătat la rândul său că susţine Parteneriatul Strategic dintre România şi Republica Moldova, dar şi că integrarea europeană a Republicii Moldova reprezintă „o prioritate” pentru el.

El a dat asigurări că nu se intenţionează federalizarea Republicii Moldova ca element în cadrul soluţionării conflictului transnistrean, formula avută în vedere fiind cea a unui statut special.

Context:

În 19 august, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a anunțat că Moscova pledează pentru revenirea la principiile din Memorandumul Kozak. El a spus că Rusia pledează pentru soluţionarea conflictului Nistru şi revenirea Transnistriei în componenţa Republicii Moldova, cu condiția ca Moldova să-și păstreze suveranitatea și neutralitatea. Serghei Lavrov a făcut această declarație în cadrul unui forum de tineret, citat de pe site-ul PolitNavigator.

Memorandumul Kozak a fost un proiect de reglementare a conflictului transnistrean, coordonat de actualul vicepremier rus, Dmitri Kozak. El a fost lansat de către Moscova în 2003 și prevedea soluționarea crizei transnistrene în urma unor tratative directe între Chișinău și Tiraspol, precum și acordarea părții transnistrene a dreptului de veto pe problemele de politică externă ale Republicii Moldova, dar și menținerea unei baze militare ruse în Republica Moldova timp de cel puțin 25 de ani. Planul fusese acceptat de fostul președinte moldovean, Vladimir Voronin, care s-a răzgândit însă în ultimul moment înainte de semnare.

Sursa foto: presidency.ro