Președintele Nicușor Dan și cochetarea sa periculoasă timp de un an cu extrema dreaptă

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Una dintre primele acțiuni ale președintelui Dan după învestirea sa în funcție a fost declanșarea unei bătălii juridico-legislative împotriva adoptării unei propuneri legislative inițiate de deputatul Federației Comunităților Evreiești din România, Silviu Vexler, de modificare a Ordonanței de Urgență 31/2002 privind interzicerea organizațiilor, simbolurilor și faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război, precum și pentru modificarea Legii nr. 157/2018 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea antisemitismului.

În fapt, președintele Dan a sesizat Curtea Constituțională după adoptarea a ceea ce urma să devină Legea Vexler 241/2025, exprimând în rezervele sale preocuparea că legea ar putea duce la condamnări abuzive, fiind neclară mai ales în ceea ce privește definirea legionarismului. Curtea Constituțională a respins pe 17 iulie 2025 în unanimitate sesizarea președintelui Dan, după ce cu o săptămână înainte respinsese o sesizare similară, înaintată de un grup de parlamentari din cele trei partide considerate extremiste de dreapta – AUR, SOS România și POR.

După aproape șase luni, câte i-au trebuit Curții Constituționale ca să-și motiveze decizia și s-o trimită președinției, șeful statului nu s-a lăsat și a uzat de o altă prerogativă a sa și pe 4 decembrie 2025 a retrimis textul legii în parlament pentru re-examinare. Parlamentul a adoptat din nou legea în formă neschimbată și președintele Dan a fost nevoit să o promulge pe data de 23 decembrie 2025.

Pe parcursul anului 2025 președintele Dan a mai luat atitudini care completează într-un fel atitudinea sa de opoziție față de modificarea OUG 31/2002 (legea 241/2025 nu are o existență autonomă, fiind doar un act normativ care modifică textul de fond):

• Menționarea într-un context pozitiv a Fundației neo-legionare Ion Gavrilă Ogoranu, numită după liderul legionar al unei organizații de rezistență anti-comunistă din zona Făgărașului, obârșia președintelui Dan;
• Participarea la o slujbă de Sf. Maria la mănăstirea Sâmbăta, frecventată de membri ai Fundației Ion Gavrilă Ogoranu;
• Interviu acordat cu acea ocazie unei fondatoare a Fundației neo-legionare Ion Gavrilă Ogoranu (singurul interviu acordat, nu o simplă declarație);
• Pelerinaj la chilia lui Arsenie Boca, cleric ortodox care a avut legături în perioada interbelică cu Mișcarea legionară, fără a fi membru al acesteia.

Semne de întrebare au ridicat și propunerea avocatului Gabriel Zbârcea la SRI. Zbârcea a declarat într-un podcast că Marian Munteanu, un neolegionar fondator al Ligii Studenților din România, a fost idolul său: ”Când am intrat la Facultatea de Drept, primul gest pe care l-am făcut a fost să mă înscriu în Liga Studenților. Și ulterior, la un an, l-am întâlnit pe Marian Munteanu, care era liderul nostru sau unul dintre idolii generației mele, și i-am cerut un autograf pe carnetul de Liga Studenților”. Zbârcea a spus ulterior într-o declarație pentru G4Media că ”nu am avut și nu am nicio simpatie pentru Mișcarea Legionară”.

Acțiunile președintelui Dan în acest sens au fost sprijinite de opoziția naționalistă (AUR, SOS, POT), care a votat de fiecare dată împotriva Legii Vexler în parlament.

Dar dincolo de aceasta, demersul președintelui Dan nu poate să nu fi încurajat manifestările extremiste, fie ele antisemite, xenofobe sau chiar rasiste, care au explodat mai ales în mediul online.

AUR, SOS, POT și nou formatul grup parlamentar PACE – Mai Întâi România au înaintat la Senat o propunere legislativă de abrogare a OUG 31/2002 (modificată prin Legea Vexler), care în mai 2026 a primit avizul Comisiei pentru Drepturile Omului, cu senatorii PSD votând alături de extrema dreaptă, iar cei ai PNL abținându-se. Ulterior, plenul Senatului a respins propunerea, după intervenția liderului PSD, Sorin Grindeanu, care inițial a spus că nu era la curent cu inițiativa.

Cât despre temerile președintelui Dan cu privire al posibile abuzuri în aplicarea legii, acestea sunt eufemistic vorbind, exagerate. În 24 de ani de existență doar trei persoane au fost condamnate în temeiul OUG 31/2002 pentru propagandă legionară, apologia criminalilor de război condamnați sau negarea Holocaustului: lt. Col (rez) SRI Vasile Zărnescu (2022) – avertisment, Dragoș Gorgan și Marian Motocu (2026) – închisoare cu suspendare.

Mai sunt pe rolul instanțelor sau ale parchetelor alte câteva cauze, printre care și cele ale lui Călin Georgescu, trimis în judecată pentru propagandă legionară și apologia lui Ion Antonescu, și Diana Șoșoacă, cercetată penal pentru propagandă legionară.

România a trecut cu puțin pe lângă o victorie a “suveraniștilor” (care de fapt n-au nici în clin nici în mânecă cu acest curent) în 2024 și din nou în 2025. Așa cum arăta documentarul G4Media Cine sunt extremiștii și George Simion, care e liderul partidului ce domină sondajele de opinie la ora actuală, și-a făcut ucenicia politică pe lângă organizația legionară “Gogu Puiu” din Dobrogea.

În acest context, cochetarea președintelui Dan cu elemente ale extremei drepte trimit, în mod involuntar, un semnal de încurajare extremei drepte. Situația politică din România cu AUR pe val și cu o posibilă coalizare a sa cu PSD care renunță practic la orice pretenție de social democrație, luând exemplul SMER al lui Robert Fico din Slovacia, devine extrem de periculoasă, iar atitudinea permisivă față de extrema dreaptă, a cărei ideologie a fost întotdeauna autohtonă în România și nu de import ca ideologia extremei stângi, poate genera evoluții imprevizibile și periculoase pentru democrație, pe care președintele Dan și clasa politică pro-europeană (declarativ cel puțin) cu greu le-ar mai putea controla.