Președintele Israelului, Isaac Herzog, îndemnat să intervină în conflictul major care se prefigurează între guvernul Netanyahu și stânga israeliană pe tema reformei justiției

Președintele Herzog a luat duminică poziție pentru prima oară în ceea ce apare din ce în ce mai clar ca o falie în societatea israeliană între guvernul de dreapta/extrem dreaptă/ultra-ortodocși rezultat din alegerile parlamentare din 1 noiembrie 2022 și o parte importantă a populației Israelului.

Intervenția sa, distribuită pe rețelele sociale urmează unei demonstrații uriașe de protest la Tel Aviv, inițiată de deputați de stânga și arabi din Knesset, la care au participat sâmbătă seara circa 80.000 de protestatari, unde menționarea numelui său a declanșat un val de huiduieli, și a unor proteste la Ierusalim în fața reședinței oficiale a șefului statului.

La Tel Aviv, mulțimea l-a huiduit pe Herzog în timpul unui discurs al lui Eliad Shraga, președintele Mișcării pentru Calitatea Guvernului, care i-a cerut președintelui Herzog să îl declare pe premierul Benjamin Netanyahu inapt pentru a ocupa funcția de prim-ministru.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05;35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

“Ne aflăm în mijlocul unei dispute profunde care îi dezbină pe oameni. Acest conflict mă îngrijorează foarte mult și îngrijorează publicul din Israel și din diaspora. Bazele democrației israeliene – și sistemul său judiciar – sunt sacre și trebuie să le păzim de orice primejdie, chiar și atunci când au loc discuții și dezbateri privind relația dintre autorități.

Apreciez pe toți cei care au dezbătut, s-au implicat, inițiatorii și protestatarii, precum și implicarea publicului în această discuție importantă. Respect criticile la adresa mea, dar în prezent mă concentrez asupra a două roluri critice care cred că îmi sunt conferite în calitate de președinte al țării în acest moment: să previn o criză constituțională istorică și să opresc continuarea divizării în rândul poporului.

Casa președintelui este poate singurul loc din ziua de azi care obține încrederea tuturor părților și care este capabil să organizeze o dezbatere pe această temă într-un mod acceptabil pentru toți – atât cu ușile deschise, cât și cu ușile închise.

În ultima săptămână am lucrat tot timpul, pe toate căile și cu eforturi neobosite cu factorii relevanți, pentru a crea un dialog de anvergură, atent și respectuos, care sper că va da rezultate. Recunosc cu sinceritate că nu sunt sigur de succesul demersului. Există bunăvoință din partea diverșilor factori pentru care există responsabilitate, dar drumul este lung și decalajele sunt semnificative.

Principiile Declarației de Independență și contururile evreiești și democratice ale țării noastre sunt o lumânare la picioarele mele și nu voi permite ca ele să fie rănite. Avem o țară și o societate – puternice și diverse, care au reușit să facă față multor provocări în trecut. Promit că voi continua să acționez cu toată puterea mea și sper că vom găsi calea cea bună pentru a ieși din această criză dificilă.” a spus președintele Herzog în replică.

În cursul săptămânii trecute, ministrul justiției, Yariv Levin, a prezentat proiectul de lege prin care atribuțiile de control constituțional ale Curții Supreme ar urma să fie practic anulate, iar numirea judecătorilor să fie determinată practic de majoritatea parlamentară a momentului.

Israelul nu are o constituție scrisă de felul celor existente în Statele Unite, Franța sau România, de pildă. În schimb, există 13 “legi de bază”, în temeiul cărora Curtea Supremă judecă contestațiile la textele legislative adoptate de Knesset sau de guvern.

Opoziția și grupările civice de stânga, dar și juriști eminenți, ca actuala președintă a Curții Supreme, Esther Hayut, și șefa procuraturii generale, Gali Baharav-Miara, au criticat propunerile ministrului justiției, spunând că ele echivalează cu un atac la adresa statului de drept și schimbarea fundamentală a caracterului democratic al statului Israel.

De asemenea, opoziția a acuzat majoritatea parlamentară că legiferează în folosul propriilor lideri – premierul Netanyahu este judecat sub acuzații de corupție, Curtea Supremă audiază o contestație la adresa numirii lui Arie Deri, infractor fiscal recidivist, în funcția de ministru de interne și al sănătății, în timp ce Knesset-ul a adoptat o lege prin care poliția este subordonată ministrului securității naționale, extremistul de dreapta Itamar Ben Gvir, condamnat în repetate rânduri pentru incitare la ură împotriva cetățenilor arabi israelieni sau a palestinienilor.

În replică, guvernul și majoritatea parlamentară acuză opoziția că nu respectă verdictul urnelor și că se opune voinței exprimate de majoritatea alegătorilor israelieni. Răspunsul opoziției la aceasta a putut fi citit pe o pancartă la mitingul de la Tel Aviv care cita unul dintre părinții constituționali ai Statelor Unite, Thomas Jefferson: “Când injustiția devine lege, rezistența devine o obligație”.

În aceste condiții, misiunea președintelui Herzog devine extrem de dificilă, dacă nu imposibilă. Funcția de președinte al Israelului este una mai mult protocolară și care presupune o absolută imparțialitate. Dar încercând să medieze acest conflict, poate cel mai grav din istoria de 75 de ani a statului modern Israel, președintele Herzog ar putea să constate că în imparțialitatea sa s-ar putea să atragă critici din partea ambelor tabere angrenate în această dispută: naționaliști evrei și ultra-religioși și ultra-ortodocși pe de o parte, laici, arabi și alte minorități de cealaltă parte.