Președintele CNAS: Jumătate din bugetul de asigurări de sănătate este destinat finanţării spitalelor / Acest lucru nu se regăseşte întotdeauna în calitatea serviciilor medicale

Finanţarea spitalelor reprezintă aproape jumătate din bugetul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, totalizând 33 de miliarde de lei, a declarat, marţi, preşedintele CNAS, Horaţiu Moldovan, care a menţionat însă că acest lucru nu se regăseşte întotdeauna în calitatea serviciilor medicale, transmite Agerpres.

„În ceea ce priveşte finanţarea spitalelor avem o situaţie paradoxală. Noi, în anul acesta, vom achita facturi, până la sfârşitul anului, de 16 miliarde de lei, pe tot ceea ce înseamnă servicii decontate de spitale. Pe influenţele salariale, adică o finanţare paralelă, prin care noi acoperim creşterile salariale care au fost semnificative începând cu anul 2018, (…) mai venim cu 17 miliarde de lei. Deci sunt 33 de miliarde de lei – aproape jumătate din bugetul CNAS şi acest lucru nu se găseşte întotdeauna în calitatea serviciilor medicale. Nu se regăseşte în investigaţiile de care beneficiază pacientul în spital. Nu se regăseşte în tratamentul de care beneficiază şi nu se regăseşte în gradul general de mulţumire”, a explicat Moldovan, în cadrul conferinţei „HEALTH FORUM: Cum depăşim bariera finanţării”, organizată de DC News Media Group.

El a precizat că bugetul CNAS era de aproximativ 45 de miliarde de lei înainte de 2020, iar în prezent a crescut la 77 de miliarde de lei, însă, până la finalul anului, mai sunt necesare alte 14 miliarde pentru achitarea datoriilor.

„Vorbim de o dublare a bugetului CNAS, în câţiva ani, iar efectele nu sunt cele pe care noi le-am scontat şi atunci trebuie să venim cu un pachet de măsuri. Pe spitale, pachetul de măsuri cuprinde o adevărată reformă. Dar, nu este un lucru nou. Este un lucru care s-a discutat de ani de zile. L-am discutat atât în Ministerul Sănătăţii, cât şi în CNAS. Aproape toate spitalele recunosc că au o mare problemă cu finanţarea reală, cu acel tarif pe caz ponderat (TCP), care practic nu corespunde cu realitatea în momentul de faţă. Majoritatea spitalelor au nevoie de un TCP mai mare”, a afirmat Moldovan.

Preşedintele CNAS a pledat pentru contopirea celor două mari surse de finanţare pentru spitale, dar şi pentru o regândire a modului în care sunt clasificate unităţile medicale.

„Soluţia logică pe care am dori să o includem în acest pachet de măsuri de eficientizare a cheltuielilor în sănătate – în primul pas este contopirea celor două mari surse de finanţare pentru spitale, adică ceea ce plătim în momentul de faţă pe servicii medicale cu ceea ce plătim pe influenţe salariale. Desigur, aici trebuie făcută o analiză şi împreună cu Ministerul Sănătăţii, va trebui puţin regândită clasificarea spitalelor, pentru că tradiţionala clasificare a spitalelor pe nivele de competenţă în unele situaţii nu mai corespunde întocmai cu realitatea. S-a tot dat exemplul spitalului din Bistriţa, care a devenit un mic hub regional şi atunci nu pot să îl introduc în aceeaşi categorie de finanţare cu alte spitale”, a transmis Horaţiu Moldovan.

În opinia sa, contopirea celor două mari surse de finanţare pentru spitale va asigura o finanţare „corectă” şi „predictibilă”, dar vor exista şi efecte adverse. Astfel, nu vor mai exista spitale care să se întreţină „în mare parte” din influenţele salariale.

„Avem 27 de spitale publice în România care îşi asigură peste 80% din cheltuielile cu salariile din influenţe salariale, fără servicii. Ai, nu ai servicii, primeşti banii şi atunci nu mai eşti stimulat să faci un management adecvat”, a completat preşedintele CNAS.