Preşedintele Blocului Naţional Sindical: Am reproşat premierului că nu rezolvă o problemă majoră / Nu avem tratament fiscal unitar pentru munca dependentă

România nu are un tratament fiscal unitar pentru tot ceea ce înseamnă muncă dependentă, în condiţiile în care există salariaţi care au contracte individuale de muncă cu un anumit tratament fiscal, dar şi alte tipuri de contracte cu fiscalitate la alegere, aspect care discriminează, a afirmat vineri preşedintele Blocului Naţional Sindical (BNS), Dumitru Costin, după şedinţa Consiliului Naţional Tripartit pentru Dialog Social, transmite Agerpres.

Potrivit acestuia, cel puţin un milion şi jumătate de persoane au alte tipuri de contracte şi care „contribuie după bunul plac”, deoarece Codul fiscal permite acest lucru.

„În ceea ce priveşte pachetul de măsuri fiscale, noi, cei din BNS, ne-am referit la elementele care ţin de fiscalitatea de pe piaţa muncii. Am reproşat premierului şi echipei guvernamentale că nu vor să rezolve o problemă majoră pe care o are piaţa muncii în momentul de faţă – şi anume, nu avem un tratament fiscal unitar pentru tot ceea ce înseamnă muncă dependentă în România. Avem salariaţi care au contracte individuale de muncă cu un anumit tratament fiscal şi mai avem 10 tipologii de alte tipuri de contracte care au fiscalitate la alegere – ori plăteşti la brutul pe care îl ai în contractul respectiv, ori plăteşti la minim, lucru care discriminează. Discutăm de cel puţin un milion şi jumătate de persoane care au alte tipuri de contracte şi care contribuie după bunul plac, deoarece Codul fiscal le dă voie pentru aşa ceva”, a menţionat Dumitru Costin.

În ceea ce priveşte subiectul fiscalităţii şi problemele de pe piaţa muncii, BNS a propus la sfârşitul întâlnirii de vineri o reuniune dedicată strict acestui subiect, cu participarea premierului, a ministrului de Finanţe şi a ministrului Muncii, care va avea loc săptămâna viitoare. În acest sens, sindicaliştii pregătesc un pachet de propuneri.

„Premierul a acceptat propunerea BNS. Săptămâna viitoare va avea loc o întâlnire distinctă, într-o zi şi la o oră care va fi comunicată şi dumneavoastră. Pentru asta pregătim un pachet de propuneri. Aş putea să mai adaug aici şi alte elemente care lipsesc din pachetul de reformă”, a adăugat liderul sindical.

Totodată, el a subliniat că nu există informaţii legate de „sutele de mii de cetăţeni români care lucrează sezonier în diverse state din Uniunea Europeană”.

„Premierul spunea: Domnule, avem un ecart foarte mare între cei care lucrează în România şi cetăţenii cu vârstă de muncă din România, avem foarte mulţi care nu sunt ocupaţi” – şi am replicat: „Din păcate, nu aveţi niciun fel de informaţie legată de sutele de mii de cetăţeni români care lucrează sezonier în diverse state din Uniunea Europeană. România nu administrează aceste politici, nu are absolut nimic în ceea ce îi priveşte pe oamenii aceştia, nici în ţară, nici în străinătate şi România va deconta la un moment dat – pentru că atunci când vor ajunge la vârsta de pensie, le vom plăti pensiile minime”, a adăugat Costin.

Pe de altă parte, liderul sindical a menţionat că Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) şi Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) îşi îndeplinesc parţial atribuţiile prevăzute în lege, fiind nevoie de un control parlamentar „mult mai viu, mai prezent, pentru că sunt stat în stat din toate punctele de vedere”.

„În ceea ce ne priveşte, pachetul de reforme la sănătate este ok, pe zona de insolvenţă este ok. Sunt lucruri pe care şi noi le-am semnalat în decursul timpului şi care nu au fost rezolvate. O bună parte din propuneri rezolvă probleme pe care noi le-am semnalat. De asemenea, chiar dacă pare ciudat, e ok din partea noastră şi proiectul de lege care vizează autorităţile. Aici am subliniat însă că avem o problemă care nu vine neapărat din salarii şi din posturi, ci vine din faptul că instituţiile respective, că e ASF, că e ANRE, că e ANCOM, în momentul de faţă îşi îndeplinesc parţial atribuţiile prevăzute în lege – şi asta implică obligaţia unui control parlamentar, pentru că ele sunt sub control parlamentar, nu sub control guvernamental, deci un controlul parlamentar mult mai viu, mai prezent, pentru că sunt stat în stat acolo din toate punctele de vedere. Pe noi ne interesează înainte de toate funcţionalitate 100% a acestor instituţii.”, a mai spus Costin.

De asemenea, reprezentanţii BNS au venit cu observaţii în ceea ce priveşti pachetul care vizează creşterea capacităţii financiare a unităţilor administrativ-teritoriale.

„Principiile pe care le-am enunţat vizează, spre exemplu, menţinerea caracterului excepţional al funcţiilor publice cu timp parţial. Nu generalizăm acest instrument pentru că, altminteri, ne ducem la haos şi la fragilizarea excesivă a statutului funcţionarului. De asemenea, susţinem introducerea unui plafon procentual pentru numărul de funcţii publice ocupate part-time şi interzicerea efectuării de ore suplimentare pentru aceste posturi, conform unei directive europene, pentru că ştim şi şmecheria asta. Îţi schimbă şi îţi dau contract part-time şi după aia te ţin şi îţi plătesc ore suplimentare care au alt regim de plată mai avantajos”, a precizat sindicalistul.

Dumitru Costin a mai făcut referire, în cadrul întâlnirii, la un anumit tip de tratament în ceea ce priveşte venitul minim de incluziune şi indemnizaţia pentru asistenţii personali privind executarea silită.

„Am cerut instituirea unui plafon maxim pentru că altminteri degeaba îţi mai dau acel venit minim de incluziune dacă ţi-l dau cu stânga şi ţi-l iau cu dreapta în integralitate. De asemenea, am cerut introducerea unei obligaţii de transparenţă privind apartenenţa politică a persoanelor care ocupă funcţii publice de conducere şi publicarea acestor informaţii într-un registru oficial accesibil publicului. Mai mult, am cerut ca pentru acele funcţii în care se fac numiri politice, contractele să fie pe perioadă determinată. Vii cu omul politic care este ales sau pus în funcţie acolo, pleci odată cu el. Nu rămâi, te dai în stânga sau în dreapta şi umpli schema”, a mai spus Costin.

În ceea ce priveşte proiectul de lege cu guvernanţa corporatistă, liderul sindical susţine că a venit cu un pachet de propuneri privind introducerea unor indicatori sociali care vizează negocierea şi încheierea contractelor colective în companiile cu capital de stat, politica salarială din aceeaşi companie.

„Nu mi se pare normal să te dai lebădă în stolul de ciori că eşti mare manager de companie cu capital majoritar de stat şi faci profit, în condiţiile în care iti plăteşti 70% din total salariaţi pe salariu minim, indiferent de munca, de calificare a acestora, de responsabilităţi pe care le au. Şi încă alte două propuneri pe acest pachet de indicatori sociali care lipsesc din proiectul de lege”, a adăugat Dumitru Costin.

În cadrul întâlnirii Consiliului Tripartit de vineri s-a discutat despre proiectul de lege cu reformele din sănătate, proiectul de lege cu pensiile de serviciu, justiţia, în principal, proiectul care vizează reformele din administraţia centrală şi mai ales locală, proiectul care vizează insolvenţele şi cel referitor la guvernanţa corporatistă la companiile cu capital majoritar de stat, proiectul de lege care vizează atât locurile de muncă cât şi salarizarea în autorităţile de reglementare, ASF, ANRE, ANCOM şi proiectul care vizează măsurile fiscale.