Premierul Estoniei: „O pace negociată prost pentru Ucraina ar însemna o pace proastă pentru noi toţi” / „Este mult mai periculos să cedăm în faţa lui Putin decât să îl provocăm”

Ucraina trebuie să fie capabilă să negocieze cu Rusia de pe o poziţie de forţă astfel încât Moscova să nu fie încurajată să adopte alte acţiuni agresive, a afirmat miercuri şefa guvernului eston Kaja Kallas, transmite Reuters, citată de Agerpres.

”Trebuie să evităm o pace nefavorabilă, o pace negociată prost pentru Ucraina ar însemna o pace proastă pentru noi toţi”, a spus Kallas într-un discurs la Stockholm.

”Este mult mai periculos să cedăm în faţa lui Putin decât să îl provocăm. Toate aceste aparente mici concesii făcute agresorului conduc la mari războaie. Am făcut această greşeală deja de trei ori: Georgia, Crimeea şi Donbas”, a adăugat ea.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

10:12

Idei practice pentru a mânca sănătos în călătoriile lungi

5:18

Pe de altă parte, liderii diplomaţiilor din Consiliul Statelor de la Marea Baltică au avertizat că războiul dus de Rusia împotriva Ucrainei va avea ”un impact negativ pe termen lung” asupra securităţii regionale.

Miniştrii de externe din Germania, Norvegia, Suedia, Danemarca, Finlanda, Islanda, Polonia, Estonia, Lituania şi Letonia s-au întrunit marţi şi miercuri la Kristiansand, în sudul Norvegiei, în prezenţa şefului diplomaţiei UE, Josep Borrell. Rusia nu este reprezentată întrucât s-a retras din această organizaţie în 17 mai, după ce în 3 martie fusese suspendată.

”Agresiunea rusă este absolut incompatibilă cu modelul de cooperare ce guvernează relaţiile internaţionale în regiunea Mării Baltice, are un impact negativ pe termen lung asupra securităţii regionale şi este contrară ordinii internaţionale bazate pe reguli”, au afirmat reprezentanţii celor zece ţări participante, într-o declaraţie comună.

”Relaţiile Consiliului cu Rusia şi Belarus (ţară cu statut de observator, n.red.) vor rămâne întrerupte până când cooperarea va redeveni posibilă în cadrul principiilor fundamentale ale dreptului internaţional”, se arată în document.

Ţările semnatare şi-au reafirmat sprijinul pentru Ucraina, declarându-se pregătite pentru ”un parteneriat pentru cooperare şi reconstrucţie şi pentru deschiderea de anchete internaţionale privind crimele de război”, şi au subliniat că ”Rusia şi complicele său Belarus poartă întreaga responsabilitate pentru război”.

Reuniunile ministeriale ale Consiliul Statelor de la Marea Baltică fuseseră suspendate după anexarea peninsulei ucrainene Crimeea de către Rusia, în 2014.

Pe 24 februarie, Rusia a lansat un război neprovocat şi nejustificat împotriva Ucrainei, Moscova susţinând că este vorba despre o ”operaţiune militară specială de denazificare” a ţării vecine.

Sursa foto: © European Union 2022 – Source : EP / Frederic MARVAUX