Premieră: România, condamnată la CEDO pentru că procurorii au refuzat să ancheteze un caz de cyber-violență împotriva unei femei

România a fost condamnată marți de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) pentru că autoritățile nu au răspuns sesizării reclamantei care s-a plâns de violență în familie și de cyber-violență din partea fostului soț, transmite Asociația Vedem Just.

Reclamanta a formulat mai multe plângeri împotriva soțului pentru violență domestică: a invocat faptul că a fost amenințată cu moartea, apoi a fost lovită ca să-și retragă plângerea de la poliție. După divorț, a invocat faptul că el a consultat în mod abuziv conturile sale electronice – inclusiv contul Facebook – și a făcut copii ale conversațiilor sale private, ale documentelor și ale fotografiilor.

Parchetul a clasat cauza pe motiv că amenințarea nu era suficient de gravă, respectiv că plângerea pentru încălcarea secretului corespondenței a fost formulată tardiv, potrivit Vedem Just.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

10:12

Idei practice pentru a mânca sănătos în călătoriile lungi

5:18

Judecătorii europeni au constatat că autoritățile naționale nu au anchetat faptele de violență domestică. Totodată, s-a clarificat faptul că cyber – violența este recunoscută în prezent ca un aspect al violenței împotriva femeilor și fetelor și că poate apărea sub diferite forme, inclusiv sub forma încălcării confidențialității informatice, a intruziunii în computerul victimei și a preluării, distribuirii și manipulării de date și imagini cu caracter personal.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit că România se face vinovată de încălcarea art. 3 (interzicerea tratamentului inuman sau degradant) și art. 8 (dreptul la respectarea vieții private, de familie și a corespondenței) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Ca urmare, reclamanta va primi de la statul român suma de 10.000 de euro cu titlu de daune morale.