G4Media.ro

Premieră alarmantă: Peste un milion de oameni din Madagascar, în pragul foametei…

sursa foto: UNICEF Africa

Premieră alarmantă: Peste un milion de oameni din Madagascar, în pragul foametei din cauza schimbărilor climatice

Le Grand Sud – Marele Sud al insulei Madagascar trece prin cea mai gravă secetă din ultimii 40 de ani amenințând cu foametea peste un milion de oameni și de data aceasta, pentru prima oară în istorie, acest dezastru este provocat de schimbările climatice, potrivit experților.

Acestea sunt condiții asemănătoare foametei și sunt induse de climă, nu de conflicte”, a declarat la BBC Shelley Thakral, de la World Food Program – Programul Mondial pentru Alimentație al ONU (WFP), organismul specializat al ONU.

ONU estimează că 30.000 de persoane se confruntă în prezent cu cel mai înalt nivel de insecuritate alimentară recunoscut la nivel internațional – nivelul cinci – și există îngrijorări cu privire la faptul că numărul afectat ar putea crește brusc pe măsură ce Madagascarul intră în “sezonul penuriei” tradițional înainte de recoltare.

Acest lucru este fără precedent. Acești oameni nu au făcut nimic pentru a contribui la schimbările climatice. Nu ard combustibili fosili … și totuși suportă greul schimbărilor climatice„, a spus dna Shelley Thakral.

A patra insulă ca mărime din lume, Madagascar are un ecosistem unic, cu multe specii de plante și animale care nu se găsesc nicăieri altundeva. Cu toate acestea, țara s-a confruntat cu provocări în dezvoltarea sa socio-economică și în ultimele decenii a cunoscut o stagnare a venitului pe cap de locuitor și o creștere a sărăciei absolute.

Cu un produs intern brut pe cap de locuitor de 422 dolari SUA, țara se află pe locul 164 din 189, conform indicelui de dezvoltare umană din 2020. Afectând aproape jumătate din toți copiii sub cinci ani – cea de-a zecea cea mai mare rată din lume – malnutriția cronică este considerată una dintre preocupările majore de sănătate publică din Madagascar. Costurile asociate cu subnutriția copiilor reprezintă 14,5% din PIB-ul țării, potrivit WFP.

Regiunea Grand Sud a fost afectată de secete consecutive în timpul anotimpurilor ploioase 2019/2020 și 2020/2021. Acest lucru a avut un impact dezastruos asupra agriculturii și a forțat oamenii să recurgă la măsuri disperate de supraviețuire, cum ar fi consumul de lăcuste, fructe crude de cactus roșu sau frunze sălbatice.

Analiza securității alimentare (IPC) efectuată în aprilie 2021 a relevat că 1,14 milioane de oameni din regiune au nevoie de asistență urgentă (IPC Faza 3 sau mai mare), iar 30.000 dintre aceștia sunt critic nesiguri alimentare în faza Catastrofă (IPC Faza 5).

Agricultura, pescuitul și silvicultura constituie baza economiei malgașe. Agricultura este preponderent una de subzistență la scară mică, alimentată cu ploaie: șapte din 10 fermieri mici dețin nu mai mult de 1,2 hectare de teren. Orezul este principalul aliment de bază și cultura principală a insulei, dar nu se produce suficient pentru a satisface cererea națională.

Madagascar se numără printre cele 10 țări cele mai vulnerabile la dezastre și este considerată a fi cea mai expusă țară la ciclon din Africa. Un sfert din populație trăiește în zone foarte predispuse la ciclon, inundații sau secetă.

Schimbările climatice și degradarea mediului agravează aceste riscuri, în timp ce fragilitatea crescândă a ecosistemului intensifică vulnerabilitatea la șocuri și insecuritatea alimentară.

Defrișarea a devenit o preocupare majoră: 90% din pădurile tropicale inițiale din Madagascar au dispărut din cauza exploatării forestiere, a producției de cărbuni și a agriculturii prin tăiere și ardere.

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

8 comentarii

  1. Ce inspirat a fost mazare! S-a retras la timp.
    Acum e bine-mersi la racoare…

  2. Pregătiți terenul pentru un nou val in Europa? Eu zic sa evacuați forțat ceva cartiere pentru acomodarea doctorilor, arhitecților și oamenilor de știință malgasi ca sirienii, afganii și alte genii africane nu mai sunt de ajuns.

  3. Sunt oare, aceleași” schimbari climatice” care i -au ajutat pe talibani in Afganistan??

  4. E clar !!! Singura solutie aduceti-i pe toti in UE. Dar grija doar barbati tineri de varsta militara. Ca la Bruxelles nu le plac familiile, femeile si copii.

  5. Textul are niste contraziceri: dna Shelley Thakral zice ca „acesti oameni nu ard combustibili fosili”, dar spe sfârsit aflam ca „90% din padurile tropicale initiale din Madagascar au disparut din cauza exploatarii forestiere, a productiei de carbuni si a agriculturii prin taiere si ardere”.
    Deci ard sau nu? Sau, padurea nefiind „fosila” nu degaja CO2 când arde? Si reducerea padurilor nu contribuie la seceta?

    • Da, e si aici o teorie eco: daca arzi lemn se cheama ca injectezi in atmosfera CO2 reciclat, din carbonul de acum 10-50 de ani, nu CO2 din carbon depozitat de milioane de ani…
      Aia, ca padurile defrisate lasa loc liber torentilor si distrug solul, pe de o parte si pe de alta intrerup circuitul apei in natura, e din alt film. Asta va rula la momentul potrivit, cand se va uza ala cu incalzirea antropo…
      Ce nu stim e – de exemplu – cine producea CO2 pentru efect de sera pe vremea cand Groenlanda nu era ghetar si era verde, acum 700 de ani. Si cat era nivelul oceanului planetar pe vremea aia, Londra, Venetia sub ape 12 m… Dar nu ne batem capul.
      Trebuie ca omenirea sa se simta vinovata pentru modificarile climatice (sau de orice o fi, oricand…) ca sa ia unii niste finantari pentru cercetari din biblioteca, sa se mai puna niste taxe si sa-si mai faca unii cariera in politica.