G4Media.ro

Popularii europeni își aleg candidatul la președinția Comisiei Europene. Manfred Weber, susținut…

Popularii europeni își aleg candidatul la președinția Comisiei Europene. Manfred Weber, susținut de PNL și de UDMR, cotat cu cele mai mari șanse – surse

Partidului Popular European decide la congresul care se desfășoară joi și vineri la Helsinki cine va fi candidatul pentru funcția de președinte al Comisiei Europene, așa numitul Spitzencandidat sau cap de listă la europarlamentare. În competiție au intrat liderul grupului PPE din Parlamentul European, germanul Manfred Weber (CSU) și finlandezul Alex Stubb, fost ministru de externe, de finanțe și ex-premier. La congres participă și o consistentă delegație PNL, condusă de Ludovic Orban, dar și liderul UDMR, Kelemen Hunor. Ambele partide și-au anunțat deja public susținerea pentru Manfred Weber, cotat cu cele mai mari șanse, potrivit unor surse G4Media.ro.

Manfred Weber (46) și Alexander Stubb (50) vor susține joi seara discursurile de candidați, votul propriu zis fiind programat pentru joi la prânz.

Delegaţia PNL la Congresul PPE pentru desemnarea candidatului la funcţia de preşedinte al Comisiei Europene este formată din 30 de reprezentanţi, 22 având drept de vot.

Pe cei doi candidați îi desparte, între altele, viziunea radical diferită față de premierul Ungariei, Viktor Orban. În timp ce Alexander Stubb a declarat chiar în timpul unei vizite la București că PPE ar trebui să ia în calcul excluderea lui Orban din familia popularilor europeni, Manfred Weber n-a ezistat să-l susțină pe Orban în campanie și a manifestat o atitudine mult mai conciliantă față de derapajele democratice și anti-UE ale liderului de la Budapesta.

Dacă Orban nu va respecta valorile partidului, atunci trebuie să părăsească PPE, a spus Stubb, pentru grupul media german Redaktionsnetzwerk Deutschland, citat de Agerpres. Stubb a mai declarat cu nu tolerează intoleranţa şi a spus că restricţiile introduse de Orban asupra libertăţii de expresie, de adunare şi de învăţământ sunt complet inacceptabile.

Parlamentul European a votat în septembrie pentru iniţierea unui proces de sancţiuni împotriva Ungariei pe motiv că Budapesta „încalcă grav” valorile fundamentale ale UE, o decizie care ar putea duce la pierderea dreptului de vot în cadrul UE.

Totuşi, votul a divizat PPE. Rivalul lui Stubb pentru nominalizarea PPE, germanul Manfred Weber, a sprijinit sancţiunile, dar s-a exprimat împotriva excluderii lui Orban. La rândul său, Orban îl sprijină pe Weber. Și Kelemen Hunor a anunțat public după o întâlnire la Strasbourg că UDMR îl susţine pe Manfred Weber.

Partidul Popular European (PPE) deține cel mai mare grup politic din Parlamentul European.

Potrivit estimărilor de luni ale politico.eu, la alegerile europene din mai anul viitor PPE ar putea obţine circa 180 de mandate, socialiştii europeni 137 mandate, iar liberalii europeni 71 de mandate în viitorul Parlament European cu 705 locuri.

O mare necunoscută rămâne însă în ce măsură regula desemnării spitzencandidat-ului va fi respectată sau nu. Așa numitul Spitzenkandidat sau cap de listă, proces utilizat în premieră la numirea lui Jean Claude Juncker în 2014, nu este prevăzut în tratatele Uniunii Europene.

Este mai degrabă un acord, o înțelegere politică dar ea nu este garantată de nici o prevedere legală. O situație absurdă, notează Politico într-un comentariu, din moment ce UE nu a stabilit încă procesul prin care își alege cel mai puternic oficial ale ei. Iar rezolvarea acestei chestiuni ține de credibilitatea proiectului european.

Potrivit tratatelor UE, Consiliul este cel care nominalizează un candidat pentru șefia Comisiei Europene, urmând ca propunerea să fie aprobată prin votul Parlamentului ”ținând cont de rezultatul alegerilor pentru Parlamentul European”. Cum anume trebuie ținut cont de acest rezultat reprezintă esența disputei.

Potrivit procedurii Sptizenkandidat,  funcția de președinte al Comisiei Europene revine partidului care câștigă cele mai multe locuri în Parlament. Criticii acestui proces susțin însă că este un aranjament opac făcut în interiorul partidelor, care forțează practic Consiliul și Parlamentul să accepte drept candidat un câștigător negociat în culise în loc să poată alege cel mai bun candidat.

Mai multe voci din Consiliul European, inclusiv președintele Franței, Emmanuel Macron, dar și liderii Cehiei, Ungariei, Lituaniei, Olandei, Poloniei, Portugaliei și Slovaciei s-au opus acestui procedeu. Dar susținătorii Spitzenkandidat-ului, inclusiv Junker și puternicul său director de cabinet, Martin Selmayr, susțin că întreaga credibilitate a UE depinde de menținerea acestui proces, în care partidele politice defilează în campania pentru europarlamentare cu un cap de listă care ar urma să fie și președinte al Comisiei. Viitoarea nominalizare revine partidului care câștigă cele mai multe locuri în Parlament.

Cele mai mari partide (PPE, Socialiștii Europeni și ALDE european) au convenit ca acest proces să fie implementat la alegerile din mai 2019. Parlamentul European este așteptat chiar să adopte o rezoluție prin care să se angajeze că va vota doar așa numitul Sptizenkandidat în funcția de președinte al Comisiei Europene – însemnând cineva care are deja susținerea formală a partidului său – însă nu există nici metodă legală de a controla modul în care europarlamentarii vor vota în cele din urmă.

Corespondență de la Helsinki/ Sursa Foto: Facebook

Doneaza prin PayPal paypal icon
Donatie recurenta

Doneaza lunar pentru sustinerea proiectului G4Media

Doneaza prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Doneaza prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.