Politico: Imprevizibilul politician român George Simion pune la încercare nervii Bruxelles-ului / Ultranaționalistul de extremă dreapta are șanse mari să câștige

Este Europa pe punctul de a avea încă un perturbator vocal la masa liderilor? Aceasta este cu siguranță temerea la Bruxelles, deoarece ultranaționalistul de extremă dreapta George Simion are șanse mari să câștige președinția României duminică, relatează Politico, citată de Rador Radio România.

Oficialii europeni sunt îngrijorați în special că incitatorul, în vârstă de 38 de ani, se va alătura actualului tandem de sabotori – ungurul Viktor Orbán și slovacul Robert Fico – în încercarea de a submina ajutorul acordat Ucrainei, exact în momentul în care UE dorește să intensifice presiunea asupra Rusiei pentru a pune capăt războiului.

Dacă Bucureștiul va înclina spre tabăra sabotorilor, ar fi o lovitură amară, deoarece România are o greutate geostrategică mai mare decât Ungaria sau Slovacia. Națiunea de la Marea Neagră, cu 19 milioane de locuitori, a fost până acum un pilon statornic al UE și al alianței NATO.

Simion încearcă rapid să atenueze temerile că va schimba cursul. El insistă că va fi un lider pro-UE și pro-NATO, fiind aliniat cu prim-ministrul Italiei, Giorgia Meloni – un politician de dreapta pro-Ucraina – mai degrabă decât cu Orbán sau Fico. El prezintă alianța sa cu mișcarea MAGA a lui Donald Trump ca pe o modalitate de a menține trupele americane angajate în România.

„Suntem un grup eurorealist, nu eurosceptic”, a declarat Simion pentru POLITICO, adăugând că acceptă piața unică a UE drept un motor de a aduce prosperitate românilor.

Este, ce-i drept, greu să ni-l imaginăm pe Simion ca pe un tovarăș natural pentru Orbán, cel mai tenace rebel intern al UE. Deși Simion recunoaște că Orbán i-a servit drept „model”, nu există prea multă dragoste între taberele naționaliste română și maghiară, care sunt într-o dispută dură din cauza minorității maghiare din Transilvania, în nordul României.

Dar aceste tensiuni cu Orbán nu înseamnă că toată lumea răsuflă ușurată la Bruxelles. Oficialii și experții care au observat ascensiunea lui Simion în prim-plan – și au urmărit declarațiile sale uneori contradictorii – sunt sceptici că ar putea avea la fel de mult succes ca Meloni în a integra agenda sa de dreapta în mainstream-ul UE.

Aceștia invocă promisiunile sale de a împiedica UE să impună o nouă ordine „globalistă”, revendicările sale teritoriale asupra Moldovei, o țară candidată la UE care se confruntă cu acțiuni de destabilizare din partea Rusiei, precum și opoziția sa generală față de orice sprijin suplimentar pentru Ucraina drept dovadă că Simion va fi, în cel mai bun caz, un lider imprevizibil și, în cel mai rău caz, o sursă de dezbinare în cadrul blocului comunitar.

„Cred că ar fi cu siguranță o figură perturbatoare la masa Consiliului UE și, eventual, și la masa NATO”, spune Oana Lungescu, fost purtător de cuvânt al NATO și în prezent distinguished fellow al Royal United Services Institute. „Poziția sa pare foarte clară, în sensul că, în ceea ce privește războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, propune neutralitatea pentru România – ceea ce este, desigur, incompatibil cu poziția României atât ca stat membru al UE, cât și ca aliat al NATO.”

Simion neagă cu vehemență că este pro-rus, dar este „persona non grata” cu interdicție în Ucraina pentru promovarea unei „ideologii unioniste care neagă legitimitatea frontierei de stat a Ucrainei”. Partidul lui Simion, Alianța pentru Unirea Românilor, este asociat cu o viziune revizionistă a unei Românii mai mari, care riscă să declanșeze dispute teritoriale și un potențial conflict cu Ucraina, Moldova și Bulgaria.

Dacă ar fi la conducere la București, ar avea o ocazie amplă de a provoca probleme prin retragerea din operațiunile de antrenament ale NATO pentru ucraineni, obstrucționarea trecerilor de frontieră și a fluxului de arme către Ucraina, precum și renunțarea la rolul esențial al României în sprijinirea exporturilor de cereale pe Marea Neagră.

La rândul său, Simion insistă că face presiuni asupra Kievului pentru a apăra drepturile vorbitorilor de limba română din Ucraina – un subiect pe care guvernul președintelui Volodimir Zelenski a fost, în realitate, foarte dispus să îl abordeze.

Manfred Weber, liderul Partidului Popular European, de centru-dreapta, al cărui afiliat românesc i se opune lui Simion, a împărtășit îngrijorările lui Lungescu și a spus că Simion reprezintă un „risc pentru lucrurile în care cred”.

Liderul PPE a respins orice comparație între Simion și Meloni, care rămâne în mainstream-ul european în ciuda politicilor sale de dreapta dură pe plan intern, argumentând că politicianul român nu este „cu siguranță” la fel ca politiciana italiană.

Weber l-a acuzat, de asemenea, pe Simion că „a lucrat împreună cu [serviciile de securitate] rusești”. Simion neagă acuzațiile că s-ar fi întâlnit cu spioni ruși în Ucraina în urmă cu peste un deceniu.

Asemenea îngrijorări nu par să-i fi descurajat pe alegătorii români, care i-au acordat lui Simion 41% din voturi în primul tur al alegerilor prezidențiale. Acestea fiind spuse, candidatul populist a fost pus în dificultate săptămâna trecută în dezbaterea cu rivalul său de centru, Nicușor Dan, iar sondajele de opinie sugerează că avansul său începe să se reducă. Sondajul POLITICO îl plasează cu doar 3 puncte procentuale în fața lui Dan, pe măsură ce cursa intră în ultima linie dreaptă.

Tensiunile din Transilvania

La prima vedere, Simion și perturbatorul-șef al Europei, Orbán, par a fi croiți din aceeași stofă politică. Amândoi sunt ultranaționaliști care promovează o viziune creștină, pro-familie, pentru țările lor. Amândoi provin din țări din blocul estic, au comparat UE cu URSS și amândoi venerează mișcarea MAGA a lui Donald Trump.

Dar există o limită clară a apropierii pe care o pot atinge. Simion și Orbán sunt în conflict de ani de zile din cauza afirmațiilor lui Orbán conform cărora minoritățile maghiare din România sunt tratate prost.

Membrii partidului AUR al lui Simion suspectează că Orbán i-a blocat candidatura pentru a se alătura grupării Conservatorilor și Reformiștilor Europeni. Într-adevăr, aceștia au fost acceptați în principala alianță de dreapta a blocului comunitar doar după ce partidul Fidesz al liderului maghiar s-a retras pentru a fonda grupul de extremă dreapta Patrioții.

AUR — și în special Simion — și-a câștigat notorietatea în 2019 în timpul disputelor aprinse asupra unor morminte militare din satul Valea Uzului din România, unde sunt îngropați mulți soldați maghiari. „Au fost bătuți maghiari, iar mormintele au fost profanate… De atunci, ei atacă săptămânal poporul nostru, regiunea noastră și școlile noastre”, a declarat pentru POLITICO Botond Csoma, purtător de cuvânt și lider al grupului parlamentar al Uniunii Democrate a Maghiarilor din România.

Orbán se bazează pe sprijinul minorității maghiare din România, căreia guvernul său i-a acordat cetățenia. Aceștia au reprezentat peste 250.000 de voturi la ultimele alegeri generale din Ungaria și sunt văzuți ca un bastion de sprijin pentru acest politician puternic. El va avea nevoie de sprijinul lor pentru a-l înfrunta pe rivalul său, Péter Magyar, al cărui partid Tisza este cotat în frunte în sondaje în perspectiva alegerilor parlamentare de anul viitor.

În ciuda acestor tensiuni latente, Simion este dornic să-i întindă o ramură de măslin lui Orbán și să formeze o alianță la Bruxelles.

„Relația cu domnul Orbán în acest moment nu există, dar, așa cum am spus anterior, într-o oarecare măsură, Viktor Orbán este un model pentru mine și, în multe aspecte, voi colabora cu el”, a declarat Simion pentru POLITICO.

Săptămâna trecută, Orbán a vorbit pentru prima dată despre alegerile din România, spunând că „unul dintre candidați, domnul Simion, a spus… că atât Ungaria, cât și România ar trebui să se poată baza una pe cealaltă… Suntem întru totul de acord.”

Simion i-a mulțumit lui Orbán pentru sprijinul său după declarație – dar acest lucru a provocat confuzie în partidul minoritar maghiar. Pentru a atenua tulburările, Orbán a dat ușor înapoi o zi mai târziu, declarând că se aliniază pe deplin cu opinia partidului minoritar maghiar.

Omul lui Meloni

Mai degrabă decât pe Orbán, Simion o citează în mod obișnuit pe Meloni ca principală sursă de inspirație. Prim-ministrul italian ocupă o zonă politică între taberele de extremă dreaptă și curentul principal de centru-dreapta al UE și este acceptat ca partener atât de PPE-ul lui Weber, cât și de președinta Comisiei, Ursula von der Leyen.

Pentru Bruxelles, însă, Simion nu este un fel de Meloni. Relația ostilă a politicianului populist cu Ucraina este o problemă majoră și a fost considerată în trecut un alt impediment în calea aderării grupului la familia ECR. Pentru admiterea partidului, ECR a obligat AUR să semneze o declarație scrisă, văzută de POLITICO, prin care condamnă invazia Rusiei în Ucraina și se angajează vag să mențină statul de drept.

De atunci, Simion susține că este un critic ferm al Kremlinului, spunând recent că Putin ar trebui arestat pentru crime de război în Ucraina. Dar a refuzat să se angajeze să ofere ajutor militar Ucrainei și și-a întărit promisiunea de a se opune acestor măsuri în cadrul Consiliului European.

Rămâne de văzut dacă Meloni și ECR vor putea, în cele din urmă, să-i facă pe populiști acceptabili la Bruxelles. „Voi fi deschis să colaborez”, a spus Simion. „Desigur, voi fi nou-venit, așa că va trebui să învăț multe de la doamna Meloni și de la alți lideri experimentați.”

Simion a declarat pentru POLITICO faptul că admiră și alți politicieni conservatori, precum prim-ministrul naționalist flamand al Belgiei, Bart De Wever, și prim-ministrul ceh, Petr Fiala.

Cu mai multe fețe

Experții români, cu o memorie mai lungă, au un mesaj: Nu aveți încredere în ceea ce spune Simion sau în programul partidului său. Acesta este, la urma urmei, un om care a trecut de la compararea UE cu Uniunea Sovietică la susținerea că nu este eurosceptic.

„Nu luați nimic în serios din ce au scris în acel program”, spune Ana Otilia Nuțu de la Expert Forum, explicând că Simion a învățat din campania lui Trump. Ea a spus că, la fel ca Trump, Simion „a creat un cult” în jurul său. „Oamenii vor vota pentru tine chiar dacă îi minți în față”, spune ea.

Simion își moderează acum discursul pentru a ajunge la un public mai larg, spune Nuțu, avertizând că „se va comporta ca Orbán în favoarea lui Putin” dacă va fi ales.

Expertul politic român Radu Magdin spune că Simion nu este de încredere și că face promisiuni exagerate pentru a câștiga alegerile, dar este de părere că, în cele din urmă, constrângerile economice îl vor obliga să intre în ritm. România primește fonduri UE extrem de importante în sectoare diverse de la agricultură la digitalizare, iar Simion nu va dori ca Bucureștiul să aibă soarta Ungariei și să i se reducă finanțarea.

„Legitimitatea politică aici este mai puternică pentru Simion, dar pârghia economică este mai puternică pentru von der Leyen pentru că, știți cum e, faci campanie electorală cu poezie și guvernezi în proză”, a spus el, invocând fragilitatea economică a României din cauza nivelului deficitului. „Acesta este un element de slăbiciune pe care orice lider român îl are în relația sa cu Bruxelles-ul.”

„Presiunea asupra oricărui președinte român de a aduce lucrurile la normal … este uriașă și este determinată pur și simplu de considerații economice”, a mai adăugat Magdin.

Claudiu Năsui, fost ministru al economiei în România și în prezent membru al parlamentului din partea partidului liberal Uniunea Salvați România, a fost mai puțin echivoc și a prezis că victoria lui Simion va fi un „dezastru absolut”. „Ceea ce se va întâmpla cu președinția lui Simion este că oamenii se vor aștepta la mult mai multă incertitudine din partea României și la mult mai multe probleme, așa că vor retrage fonduri”, a prezis el.

Sursa: POLITICO / Rador Radio România / Traducerea: Carolina Ciulu