Peste 1300 de furturi din buzunare, în Veneția, de la începutul anului / Hoții folosesc copii de 12, 13 ani / Polițiștii au găsit cardurile de platină ale unui șeic, portofelul consulului Braziliei, dar și cele ale altor polițiști /  ”Avem o persoană care se ocupă doar de înregistrarea portofelelor”

Giulia și Shakira, agentul și hoțul. Giulia este polițistă, o caută și o pândește pe Shakira. Ea fură și fuge. Ajung să se cunoască, să se studieze reciproc, iar când iscusitul hoț de buzunare întinde mâna spre victimă, în învălmășeala străzii nu o observă pe polițista în civil, aceasta o prinde. Dar, după câteva ore, dintr-un motiv sau altul, Shakira este din nou în libertate și totul începe din nou. O fată bosniaca de hăituiește din nou turiștii, iar șeful grupului căutătorilor hoților de buzunare o caută din nou printre podurile Veneției, relatează Corriere della Sera despre o parte mai puțin vizibilă a Veneției.

„Din păcate, așa se întâmplă”, își întinde Giulia brațele în timp ce patrulează în aglomeratul Campo San Bartolomio, între podul Rialto și Piața San Marco, un punct fierbinte, extrem de frecventat de hoții de buzunare.

În Veneția există, de fapt, zeci de Shakire”. Sunt mai ales femei rome, fete, dar și băieți, care vin mai ales din Milano și Roma, prind aici câteva zile și se întorc la tabăra de bază. „Am prins 52 de la începutul anului, prinși și iar prinși”, zâmbește Giulia.

Ultima graniță care trebuie depășită este cea a vârstei: sunt copii de 12 și 13 ani care fură, în orice caz sub 14 ani, deoarece acesta este pragul de pedepsire.

„Din moment ce femeile însărcinate pot fi urmărite penal, au intrat în scenă copiii ultra-juvenili. Ceea ce se întâmplă, însă, este că magistratul pentru minori îi duce într-o comunitate, iar de la ora șapte seara și până la miezul nopții au fugit deja”, spiune Marco Agostini, care de aproape trei decenii comandă cei 400 de polițiști locali din Veneția.

Punctul de mândrie este sala de operațiuni în care converg imaginile de la 850 de camere care supraveghează orașul metropolitan.

„Există o mare bulă de impunitate și pentru că, în conformitate cu legea Cartabia, furtul din buzunare poate fi urmărit doar pe bază de plângere, iar dacă persoana jefuită nu se prezintă la proces, plângerea este considerată respinsă. Acum, victimele sunt în majoritate străini și nu se prezintă aproape niciodată la audiere, astfel încât nu există procese și condamnări”, adaugă adjunctul său, Gianni Frazoi, care ar dori urmărirea din oficiu.

Pentru avă  face o idee despre ceea ce se întâmplă în jurul Pieței San Marco, nu trebuie decât să intri într-o cameră a poliției locale din fața celebrei bazilici. „Uitați-vă la asta”, arată comisarul Lorenza Mariutti, responsabilă de toate secțiile din centrul istoric și insule. Cincisprezece saci negri plini cu genți și portofele.

„Acestea sunt cele găsite în ultima lună și jumătate… le luăm pentru că nu mai încăpem în această cameră… avem o persoană care se ocupă doar de înregistrarea portofelelor”.

Hoții scapă de ele, lăsând documentele după ce iau banii și câteva cărți de credit. Sunt găsite în pubele, pe pervazurile joase, în cutiile poștale, în grădini. Funcționarul aduce o cutie roșie: „Acestea sunt proaspete, de la ora unsprezece dimineața. La ora două după-amiază numărăm nouă deja înregistrate și ambalate și alte patru abia sosite: „Nimic neobișnuit, sunt peste 1.300 de la începutul anului”.

Portofelele spun povești. Cum ar fi cea a unui șeic care a fost curățat de portofel în timp ce se învârtea prin Rialto. I-a fost sustrasă poșeta, l-au găsit cu documentele, cardurile de aur și platină.

„Ne-am dus să vedem cine era: mare caracter, un milion de urmăritori pe rețele de socializare. A spus că avea și mii de euro în portofel”.

Fetele americane, o altă poveste.

„La ele se întâmplă ca în portofel să fie găsite două documente, înregistrate pe numele aceleiași persoane, dar cu date de naștere diferite”. Motivul? „Dacă au 18-20 de ani își iau unul fals ca să poată bea alcool, ceea ce în America este interzis sub 21 de ani”.

Printre victime s-au numărat un consul din Brazilia, polițiști din alte state și chiar el: comisarul. „Da, mi-au furat portofelul în timp ce alimentam la benzinărie”.

Dar câți sunt acești hoți? „De la începutul anului am prins în flagrant 150 dintre ei (alți 90 au fost reținuți de carabinieri, n.r.), dar numai patru au ajuns într-o celulă”, își amintește cu amărăciune șeful polițiștilor locali.

Există, de asemenea, banda violentă de slavi care pulverizează comercianții și românii din Piazzale Roma care așteaptă oamenii la autobuze. În afară de ei, desigur, fetele și băieții tineri care cutreieră canalele și podurile. Ei preferă zilele de aglomerație, precum Carnavalul.

„De asemenea, ne deghizăm”, spune Giulia. „Anul acesta m-am deghizat în monstru și am prins unul, dar s-a speriat și nu a vrut să creadă că sunt agent… Nu a fost ușor”, spune ea.

Când vine vorba de spargeri de locuințe, un localnic de 40 de ani din zona Santa Marta este la pândă. I se spune „Il Cavalletta” pentru că sare de la o fereastră la alta, strecurându-se la etajele inferioare pentru a smulge ce găsește. „Ti ga da serar i scuri che passa el Cavalletta” (închide ferestrele, trece Cavalletta), este sfatul scris de cineva pentru cei care au lăsat un oblon deschis. Un alt semn încearcă să-i descurajeze: „Aici nu mai este nimic de furat”.

Cavalletta, cu un șir de plângeri în spate, a fost arestat acum două săptămâni pentru a mia oară. „Dar mai este înăuntru?”, se îndoiește Agostini.

Nimic de-a face, însă, cu miticul Vincenzo Pipino zis „Encio”, Fantomas al lagunei care are 81 de ani, trăiește în Giudecca și are un motto: „Am furat întotdeauna de la hoții care furau mai mult decât mine, furtul de la bogați nu este un păcat pentru că nu există bogăție pe lume care să nu fie furată”.

În anii 1970, legendarul Kociss a mers și mai departe: a jefuit bănci și domni venețieni, iar o parte din pradă, spuneau ei, mergea la săraci. Alte vremuri, alți hoți.

Acum este perioada Shakirei, a prietenilor ei și a copiilor. Mai puțină poezie, mai multă concretețe, mai multe portofele.