Pericolul sondajelor false: cum se construiește o realitate paralelă care distorsionează democrația (Op-ed)

Am avut privilegiul de a preda statistica la Universitatea Oxford, un mediu academic în care rigoarea metodologică și integritatea datelor sunt valori fundamentale. Experiența m-a învățat că orice analiză statistică corectă trebuie să fie reprezentativă, să reflecte realitatea și să ia în calcul posibilele erori. Tocmai de aceea, situația sondajelor de opinie din România, în special în ceea ce privește reflectarea intențiilor de vot pentru Călin Georgescu, ridică întrebări serioase.

Unde a dispărut Călin Georgescu din sondajele efectuate înaintea alegerilor?

Aproape toate sondajele de opinie publicate recent par să ignore complet un fapt esențial: existența unei intenții reale de vot pentru Călin Georgescu. Au existat doar câteva excepții. Este imposibil ca un sondaj onest să nu captureze măcar în marja de eroare un astfel de fenomen. Lipsa acestuia din rezultatele sondajelor ridică suspiciuni legitime asupra felului în care datele sunt colectate, procesate și prezentate publicului.

Deși o campanie bazată aproape exclusiv pe social media, în special pe TikTok, este neobișnuită pentru scena politică românească, aceasta nu justifică absența intențiilor de vot din sondaje. Un sondaj realizat corect ar fi capturat această tendință, indiferent de mecanismul prin care alegătorii au fost informați. Totul ține de modul în care este realizat eșantionul și de rigurozitatea statisticii utilizate în analiza datelor.

În noaptea alegerilor, toate televiziunile afișau titluri de șoc, uimire totală față de rezultatul masiv obținut de Călin Georgescu. Un sondaj efectuat cu profesionalism ar fi prevenit acest „șoc” și ar fi pregătit atât electoratul, cât și ceilalți candidați pentru posibilitățile reale de avansare în turul al doilea al prezidențialelor. În general, opțiunile electorale nu se schimbă peste noapte, iar rezultatul „de șoc” al lui Georgescu nu este o excepție. Acesta putea fi observat cu mult timp înainte dacă sondajele ar fi fost realizate riguros.

Influența periculoasă a sondajelor falsificate asupra democrației

Consecințele acestor practici sunt grave și se resimt pe mai multe planuri. În primul rând, electoratul este influențat să adopte un comportament de „vot util”, renunțând la opțiunile autentice în favoarea unui compromis dictat de o percepție falsă a șanselor candidaților. Astfel, adevărata problemă – lipsa unui plan concret pentru viitorul României – rămâne în afara dezbaterii publice.

În al doilea rând, candidații se lasă ghidați de aceste sondaje deformate, ceea ce îi face să-și subestimeze competiția reală. În acest context, un candidat poate ajunge în poziția de câștigător fără să ofere soluții reale pentru nevoile românilor, bazându-se pe dinamica „când doi se bat, al treilea câștigă”.

Mai grav, ideologii periculoase pentru viitorul României și al cetățenilor ei pot prinde teren tocmai datorită distragerii atenției de la problemele majore. Într-un astfel de scenariu, societatea românească riscă să se îndrepte către direcții neprevăzute și potențial distructive.

Ce răspundere au institutele de sondare?

În fața unor erori atât de mari, care în unele cazuri depășesc 100%, iar în altele (cum ar fi acesta) pot ajunge chiar la 1000% sau mai mult, se ridică o întrebare esențială: ce răspundere au aceste institute de sondare? Sau, mai bine spus, cine îi trage la răspundere pe acești oameni care, indirect, au influențat procesul alegerilor și au format opinii false despre scena politică a prezidențialelor din România?

Într-o democrație autentică, nu doar votul trebuie să fie corect, ci și informația care îl ghidează. Fără răspunsuri clare și acțiuni concrete, rămânem expuși riscului de a perpetua un sistem în care manipularea devine norma, iar adevărul, doar o excepție.