VIDEO Percheziții efectuate de Parchetul General în 37 de locații, între care Serviciul Stării Civile Sector 6, în legătură cu obținerea ilegală de documente de identitate românești de către 300 de oligarhi și infractori ruși

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Procurorii Parchetului General au efectuat joi, 18 decembrie, percheziții în 37 de locații, între care Serviciul Stării Civile Sector 6, în legătură cu modul de redobândire sau de acordare a cetăţeniei române pe baza unor înscrisuri oficiale falsificate.

La una dintre locații s-au găsit peste 1.000 de dosare de transcriere certificate de naștere pentru persoane născute în străinătate care ar fi dobândit cetățenia română, potrivit surselor G4Media.

La un birou de copiat acte folosit exclusiv de rețea s-au găsit tipizate de certificate de naștere de Republica Moldova, au tranmis surse apropiate anchetei pentru G4Media.

Sursa foto sursă protejată

Procurorii din cadrul Secției de urmărire penală a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație au efectuat în cursul zilei de astăzi, 18 decembrie 2025, 37 de percheziții domiciliare în două cauze vizând săvârșirea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat, fals material în înscrisuri oficiale, fals intelectual, fals informatic, uz de fals, divulgarea de informații secrete de serviciu sau nepublice, și acces ilegal la un sistem informatic, în diferite forma de participație.

Ancheta vizează modul de redobândire sau de acordare a cetăţeniei române pe baza unor înscrisuri oficiale falsificate.
Conform art. 11 din Legea 21/1991privind cetățenia română (în forma în vigoare la data faptelor) „persoanele care au fost cetățeni români, dar au pierdut cetățenia română din motive neimputabile lor sau cărora această cetățenie le-a fost ridicată fără voia lor, precum și descendenții acestora până la gradul III, la cerere, pot redobândi sau li se poate acorda cetățenia română, cu posibilitatea păstrării cetățeniei străine și stabilirea domiciliului în țară sau cu menținerea acestuia în străinătate, dacă îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b), c) și e).”.

Cu alte cuvinte au vocaţie descendenții până la gradul al III-lea ai foștilor cetățeni români din teritoriile care înainte de 28 iunie 1940 se aflau în componența statului român (ex. Republica Moldova, regiunea Cernăuți, o parte din regiunea Odessa din Ucraina – Cetatea Albă, Chilia, Izmail, etc.).

Cererea se redactează în limba română, se adresează comisiei pentru cetățenie din cadrul Autorității Naționale pentru Cetățenie (cu sediul în mun. București) şi se depune personal, de către solicitant, sau, în cazuri temeinic justificate, prin mandatar cu procură specială, fiind însoțită de acte care dovedesc îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege. Cererile de redobândire sau de acordare a cetăţeniei române, întemeiate pe dispoziţiile art. 10 alin. (1) şi art. 11 din Legea 21/1991, pot fi depuse şi la misiunile diplomatice sau la oficiile consulare ale României, în acest caz fiind trimise, de îndată, Comisiei pentru cetăţenie din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie.

Probele administrate în cauză relevă existența unui grup infracțional organizat constituit în anul 2022 de 7 cetăţeni ucraineni, majoritate rezidenţi în România, grup sprijinit de mai mulţi avocaţi din Baroul București, traducători şi/sau notari publici.

Membrii grupului organizat aveau acces direct sau prin intermediari la baze de date privind evidenţa populaţiei din Republica Moldova sau Ucraina unde se presupune că se falsifică majoritatea actelor de stare civilă necesare dovedirii unei descendenţe din cetăţeni români.

Au existat situații când, refuzându-se înregistrarea dosarelor din cauza lipsei unor documente de stare civilă, beneficiarii au revenit imediat cu documentul lipsă (aparent emis de o autoritate străină), însoțiți de aceeași avocați, în unele situații originalele actelor de stare civilă (ce trebuiau prezentate pentru comparare, la ghișeu) având urme de tuș proaspăt imprimat, ceea ce a generat suspiciunea existenţei unor centre de falsificare a înscrisurilor oficiale chiar şi pe raza mun. Bucureşti.

De remarcat faptul că, numai în primele 11 luni ale acestui an au fost depuse peste 900 de cereri de acordare a cetăţeniei române ce au legătură cu activitatea grupului infracţional organizat investigat.

Ulterior obţinerii cetăţeniei române solicitanţii obţin acte de identitate româneşti, în special paşaportul ce atestă astfel fraudulos că sunt cetăţeni UE.

Întrucât procedura de redobândire/acordare a cetăţeniei române în temeiul art. 11 din Legea nr. 21/1991 este o procedură de durată – verificările durează de regulă mai mult de 2 ani – şi se termină în caz pozitiv cu depunerea jurământului, în paralel a fost dezvoltată o reţea de falsificatori de certificate de cetăţenie (care aşa cum am arătat mai sus pot fi emise şi de reprezentanţele diplomatice ale statului român din statul unde solicitantul are domiciliul) care au fost folosite de mai multe persoane, majoritatea cetăţeni ruşi, cu ajutorul voit sau nu al unor funcţionari publici, pentru a obţine acte de stare civilă (certificate de naştere) şi, ulterior, acte de identitate (în special paşapoarte) româneşti.

Acest aspect, combinat cu managementul defectuos și lipsa pregătirii profesionale a funcționarilor publici, pe alocuri, dar și reaua-credință în exercitarea atribuțiilor, a dus la acapararea și posibil considerat colaps al sistemului de primire și soluționare a cererilor. Acest colaps a permis identificarea și exploatarea unor vulnerabilități de ordin uman, legislativ și organizațional, de către persoanele interesate să obțină aceste acte de stare civilă.

Premisa obținerii acestora constă în obținerea ulterioară de beneficii materiale, cum ar fi rezidență fiscală, ajutoare sociale de stat (alocații și indemnizații), dar și juridice, obținând posibilitatea de liberă circulație în interiorul Uniunii Europene, dar și în țări la care România a aderat privind tratate bilaterale de cooperare și liberă circulație.

Au fost identificate până în prezent cel puțin 89 de certificate de cetăţenie false care au fost depuse la Primăria Sector 6 – Serviciul Stare Civilă. Ulterior “transcrierii” actului de naştere beneficiarii au obţinut acte de identitate (în special paşaportul românesc) la structurile de evidenţa populaţiei competente de pe raza teritorială a mun. Bucureşti, judeţele Ilfov sau Suceava unde şi-au stabilit, de cele mai multe ori fictiv, domiciliul legal.

Analiza înscrisurilor depuse relevă că de cele mai multe ori solicitantul nici nu figura intrat legal pe teritoriul national. Au fost aplicate ștampile suspectate a fi contrafăcute, denumite în continuare generic vize, care atestă în fals intrarea în țară prin următoarele PTF-uri, cu date diferite față de evidențele informatizate: București H.C., Albița, Stânca, Siret, Sculeni, Nădlac II și Ruse.

Totodată, prin comparațiile făcute de organele de urmărire penală între înscrisurile depuse, s-a constatat faptul că o parte din cereri au fost completate de cetățeni români, așa-ziși mandatari, solicitantul nefiind fizic prezent. Cu toate acestea, șase funcționare din cadrul Primăriei Sectorului 6 – Serviciul Stare Civilă au înscris în mod fals în documentul oficial faptul că au verificat identitatea solicitantului, rubricile aferente acestuia conținând datele de stare civilă și identificare ale persoanei străine.

Mai mult, în cazul a 3 funcționare din cadrul Serviciului Stare Civilă Sector 6 au fost emise acte de naștere fără a exista la dosarul de transcriere certificatul de cetățenie. Un număr de 8 funcționari au atestat în mod fals în documentul oficial faptul că au primit cererea și documentele solicitantului, rubricile aferente acestuia conținând datele de stare civilă și identificare ale persoanei străine, rezultând în mod nereal faptul că solicitantul ar fi fost prezent.

Supravegherea tehnică autorizată în cauză a permis și descoperirea unei surse de informații pentru persoanele cercetate în prezenta cauză, un funcționar public din cadrul SPCEP Buftea care, uzând de accesele informaționale de care beneficiază în vederea exercitării atribuțiilor de serviciu, a furnizat date condiențiale la îndemnul ori rugămintea unui mandatar (persoană care figurează în 50 de dosare depuse la Serviciul Stare Civilă Sector 6, în care au fost utilizate acte de cetățenie false, toate pe numele unor persoane originare din Federația Rusă).

Din cercetări rezultă de asemenea că diferite persoane au sprijinit străinii în vederea depunerii documentului falsificat la Serviciul Stării Civile Sector 6, prin efectuarea de programări pe platforma Primăriei Sector 6.

În urma investigațiilor derulate s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de 8 membri ai grupului infracțional organizat, 5 suspecți care au calitatea de avocați în Baroul București, 14 funcţionari publici din cadrul Serviciul Stării Civile Sector 6 și alți 107 suspecți implicați în activitățile infracționale.

Context

Circa 300 de cetățeni ruși au obținut, în perioada recentă, documente de identitate românești în mod fraudulos, situație care face obiectul unei anchete ample a Parchetului General, a declarat o sursă din cadrul Poliției de Frontieră pentru G4Media.ro.

Informația este confirmată de portalul instanțelor de judecată unde, în acest an, Direcția Locală de Evidența Persoanelor Sector 6 a cerut judecătorilor să anuleze certificate de naștere românești eliberate pe numele a zeci de cetățeni din Rusia care au depus la ghișee documente de identitate false.

În parte infractori periculoși sau oligarhi conectați la interesele Kremlinului și puși pe lista sancțiunilor de către țări din Occident, acești ruși ar fi fost dați recent în consemn la Poliția de Frontieră. Conform informațiilor G4Media.ro, cei mai mulți dintre cei luați în vizor de autoritățile române au folosit certificate de cetățenie false, presupus eliberate de consulate ale României peste hotare, pe baza cărora au primit, apoi, din partea autorităților din România buletine și pașapoarte care le-au permis să călătorească liber în statele Uniunii Europene.

Există, însă, și aproape 20 de cazuri în care cetățeni ruși ar fi primit din partea autorităților noastre buletine și pașapoarte românești prezentând în cadrul procedurii de redobândire a cetățeniei române identitatea unor soldați ucraineni care au murit pe câmpul de luptă după ce Rusia a invadat Ucraina în februarie 2022, mai susține sursa G4Media.ro. Este cazul unui traficant de droguri dat în urmărire generală de justiția rusească și care a fugit în Spania.

Sursa G4Media.ro a mai dezvăluit că acest fenomen este rezultatul acțiunilor unor rețele transfrontaliere care, pe lângă mita oferită unor funcționari publici, au profitat de vulnerabilități în legislație și de lipsa unei centralizări de informații-cheie legate de eliberarea de documente de către autorități.

Cele două metode de fraudare

Ucraineanul Roman Volosciuk, născut pe 4 noiembrie 1994, a murit, în martie 2024, pe câmpul de luptă, apărându-și țara în fața agresiunii Rusiei. Cruntă ironie a sorții, în acest moment, identitatea sa este folosită de un rus – Rolan Asanov, născut pe 2 iunie 1986, un traficant de droguri dat în urmărire generală în Rusia și fugit în Spania de unde, prin intermediul unei rețele transfrontaliere și a circa 15.000 de euro, parte mită pentru funcționarii unui Serviciu de Evidență a Populației din nordul României, a obținut un buletin românesc cu numele Roman Volosciuk, situație care îi permite să își ascundă identitatea și să călătorească liber în țările din Uniunea Europeană.

Conform informațiilor G4Media.ro, la fel ca Asanov, alți circa 20 de ruși au apelat la această metodă prin care și-au asumat identitatea unor soldați din Ucraina decedați în război. Aceștia au pretins că au avut strămoși români și au cerut cetățenie în cadrul procedurii de redobândire a acesteia.

O altă categorie de ruși – circa 280 – care au în acest moment buletine și pașapoarte românești, ar fi apelat la altă metodă infracțională: au prezentat la Servicii/Direcții de Evidență a Populației certificate de cetățenie română false, prezumtiv eliberate de consulate ale României în străinătate, cum ar fi Rusia și Turcia. Aceeași sursă mai afirmă că toți acești ruși nu au călcat vreodată în România și nu știu limba română.

Sursa G4Media.ro susține că ei au profitat de faptul că țara noastră nu are o bază de date cu lista certificatelor eliberate de aceste consulate, iar funcționarii de la aceste servicii nu le pot verifica existența într-un sistem oficial.
Ministerul Afacerilor Externe și Autoritatea Națională pentru Cetățenie nu au răspuns până acum la o solicitare de informații din 6 noiembrie pe acest subiect, în timp ce Direcția Generală Pașapoarte a comunicat că ”În cazul în care la depunerea cererilor de eliberare a pașaportului se prezintă și certificate de cetățenie, specialiștii structurilor de pașapoarte efectuează verificări extinse asupra acestora, iar în situația în care identifică certificate neconforme, sesizează instituțiile competente”.

Cetățeni ruși care ar fi primit fraudulos cărți de identitate românești între 2022 și 2024:

• Alexander SERGEEV, născut 26 mai 1966, absolvent al Institutului de Aviație din Kazan în 1989, ulterior ofițer în cadrul Forțelor Aeriene ale URSS și inginer la Concernul Vostok. Carte de identitate emisă inițial de SPCLEP Dumbrăveni. Sectorul 6 al Municipiului București prin primar l-a dat în judecată într-o speță cu obiect ”anularea actului de căsătorie”.

• Viktor SHKIPIN, născut 26 ianuarie 1975, fost director de marketing la SberBank, cea mai mare bancă din Rusia. Conform contului de Linkedin predă la Skolkovo School of Management din Moscova, instituție înființată, printre alții, de oamenii de afaceri Alexander Abramov, Roman Abramovici și Ruben Vardanian, apropiați de Vladimir Putin și/sau aflați pe lista sancțiunilor internaționale. Carte de identitate emisă inițial de SPCLEP Dumbrăveni. În acest moment, și el este chemat la bară într-un proces intentat de Direcția Locală de Evidența Persoanelor Sector 6, obiect ”stare civilă”.

• Artem SHUNTIKOV, născut 15 noiembrie 1983, fost director la Nefteprombank, urmărit penal pentru infracțiuni financiare, conform contului de Linkedin s-a stabilit în Muntenegru. Carte de identitate emisă inițial de SPCLEP Câmpulung Moldovenesc. Și pe numele său se află pe rol un dosar intentat de Sectorul 6 al Municipiului București, litigiul fiind pornit de la legalitatea unui act de identitate.

• Vyacheslav SOLOMIN, născut 4 mai 1975, persoană care a avut funcții de conducere în companii din domeniul mineritului și energiei electrice precum Sibur Holding, Inter RAO UES, EuroSibEnergo, Rusal, Yes Enrgo Limited. Carte de identitate emisă inițial de SPCLEP Huși. În prezent, Direcția Locală de Evidență a Persoanelor Sector 6 l-a dat în judecată într-un dosar cu obiect ”stare civilă”.

• Oksana PODIEIABLONSKAIA, născută 5 aprilie 1984. Are carte de identitate emisă inițial de SPCLEP Săveni. Luna trecută, Sectorul 6 al Municipiului București a cerut în instanță ”anularea act naştere 18340/27.11.2023”, pârâți fiind PODIEIABLONSKAIA, Alisa Danilova și Makar Danilov.

De precizat că, în ultimele luni, instituții din Sectorul 6 au deschis zeci de procese în care au cerut anularea unor acte de naștere/căsătorie pe numele unor cetățeni ruși care ar fi obținut fraudulos aceste documente.

Sentința dintr-un astfel de proces, luat în vizor fiind Alexandr STRELNIKOV, dosarul fiind decis pe fond pe data de 7 noiembrie 2025, arată modus operandi al fraudei, metoda fiind cea a prezentării unui certificat de cetățenie fals.

Conform judecătorilor, urmare a verificărilor efectuate de către Serviciul de Stare Civilă Sector 6, s-a constatat faptul că rusul Alexandr Strelnikov nu a depus niciodată cerere pentru dobândire a cetățeniei române, nici cereri pentru depunerea jurământului de credință, solicitări cu caracter obligatoriu pentru acordarea statului de cetățean al României, dar, cu toate acestea, a prezentat la Serviciu un certificat de cetățenie română emis în 2016, în Rusia, pe baza acestuia fiindu-i eliberat, în 2024, act de naștere românesc.

Completul de judecată a decis anularea acestui act. Strelnikov nu a depus întâmpinare în timpul judecății.

Suspiciuni a mai ridicat pentru anchetatori cazul rusului Iuri Istomin, care împarte în București aceeași adresă cu Constantin Țuțu, un controversat politician din Republica Moldova, acolit al lui Vladimir Plahotniuc, ambii fiind extrădați recent din Grecia ca să fie judecați pentru mai multe infracțiuni.

Tarife între 15.000 și 40.000 de euro

Mare parte din acești circa 300 de ruși, susține sursa G4Media.ro, sunt oligarhi, oameni de afaceri apropiați de Kremlin sau infractori care au intenția de a-și ascunde identitatea și/sau de a călători fără viză în Uniunea Europeană, scăpând de sancțiunile dictate pe numele lor după agresiunea Rusiei în Ucraina și/sau de mandatele de urmărire generală.

Prețul plătit de aceștia pentru aceste documente variază, în general, între 15.000 și 40.000 de euro, din care o parte au ajuns la funcționari din cadrul câtorva Servicii de Evidență a Populației și Stare Civilă din nordul țării.

În noiembrie 2024, la unele dintre aceste servicii, la care apar cu cărți de identitate eliberate și o parte dintre cei de mai sus, Parchetul General a efectuat percheziții. Astfel la Bucecea și Vârfu Câmpului, suspecții au fost acuzați de corupție și fals, luare și dare de mită, trafic și cumpărare de influență, fals în înscrisuri oficiale ori sub semnătură privată.

În iulie 2025, în cadrul aceleiași anchete, cu ajutorul polițiștilor de frontieră, Parchetul General a făcut alte aproape 300 de percheziții, la serviciile din Câmpulung Moldovenesc-Suceava și Săveni-Botoșani.

Informațiile făcute publice la acel moment indicau că la Câmpulung se viza destructurarea unei rețele care, prin intermediul unor funcționari, a obținut documente de identitate românești neconforme cu realitatea, în ceea ce privește domiciliul pentru persoane născute în Federația Rusă, Ucraina, Republica Moldova și alte țări din fostul URSS, iar la Săveni se avea în vedere o rețea care a ajutat aproape 7.000 de persoane din Rusia, Ucraina și Republica Moldova să obțină acte de identitate romanești, în perioada anilor 2023-2024, pe baza unor documente false ce atestau cetățenia română.

”(…) beneficiarii au obținut cărți de identitate pe baza unor certificate care atestau dobândirea cetățeniei române și care anterior au fost falsificate, cu stabilirea domiciliul la imobile aparținând unor cetățeni români care nu erau titularii spațiului respectiv și chiar fară acordul lor, prin întocmirea în fals a declarațiilor de luare în spațiu și implicit fără prezența lor în fața funcționarului de la Serviciul de Evidență a Persoanelor”, a mai transmis atunci Parchetul General.

Cauzele fenomenului

În acest moment, după o anchetă laborioasă și sortarea documentelor provenite din percheziții, procurorii din Parchetul General au descoperit cazurile celor circa 300 de cetățeni ruși. Recent, aceștia au fost dați în consemn de Poliția de Frontieră.

Într-un răspuns pentru G4Media.ro, această instituție a comunicat că legea prevede faptul că informațiile referitoare la consemnele din baza de date sunt doar pentru uz intern sau al altor structuri ale Ministerului Afacerilor Interne, respectiv al autorităților statului român cu atribuții privind ordinea publică și securitate națională, ”acestea nefiind destinate publicității, sens în care ne aflăm în imposibilitatea furnizării informațiilor privind cetățenii ruși dați în consemn la frontieră”.

Până la ora editării acestui articol, Parchetul General nu a răspuns unei solicitări pe marginea stadiului dosarului penal.

Sursa G4Media.ro a mai declarat că există mai multe cauze favorizante pentru proliferarea rețelelor de infractori care obțin atât de facil documente false de identitate, prima fiind aceea că procurorii nu pot cere judecătorilor interceptări în dosare în care este cercetată infracțiunea de falsificare a actelor de identitate deoarece această infracțiune este pedepsită cu maximum 3 ani de închisoare.

De asemenea, în România nu ar funcționa o evidență electronică a pașapoartelor anulate, iar din acest motiv există persoane care le declară pierdute și, apoi, cer și li se aprobă eliberarea altora noi. Direcția Generală de Pașapoarte a respins această afirmație: ”(…) se gestionează, în mod distinct, categoriile de stări în care se pot afla pașapoartele, respectiv anulate, pierdute, furate, astfel încât nu există posibilitatea înregistrării unui pașaport ca pierdut în sistemul informatic ulterior anulării acestuia și, pe cale de consecință, nu se poate elibera un alt document sub acest motiv.”

Alt neajuns birocatic se leagă de faptul că, în momentul în care o autoritate identifică un certificat de cetățenie fals în baza căruia au fost eliberate buletine și pașapoarte românești, procedura legală impune ca anularea să se poate face doar prin decizie judecătorească, iar procesele de acest gen pot dura ani și ani.

În plus, persoanele în astfel de situații, descoperite că aveau domiciliul în apartamente alături de alte mii de persoane – lucru ilegal, care duce la anularea buletinului – au recurs la altă metodă de a-și recupera documentul: și-au cumpărat proprietăți pe numele lor și și-au reprimit actul de identitate pe noua adresă fără a li se mai solicita să prezinte certificat de naștere și de cetățenie.

Direcția Generală de Evidența Populației din cadrul Ministerului Afacerilor Interne a confirmat acest lucru pentru G4Media.ro, afirmând că ”o nouă solicitare de prezentare a certificatului de cetățenie nu și-ar justifica temeiul întrucât (…) prezentarea actului de identitate anterior permite deja verificarea identității persoanei, inclusiv a cetățeniei acesteia.”