Patul funerar descoperit în această vară la Callatis, expus în premieră la Muzeul Național de Istorie / Astfel de paturi erau folosite la symposia, banchetele ritualice unde se consuma vin

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Expoziția permanentă „Lapidarium” a Muzeului Național de Istorie s-a îmbogățit recent cu o piesă de excepție, un artefact unic la nivel național: un pat funerar elenistic. Această descoperire monumentală provine din Movila Dulcești, cea mai mare movilă funerară antică păstrată, anunță muzeul pe pagina de Facebook.

Piesa, formată din 14 blocuri masive de calcar și marmură, funcționa ca un sarcofag elaborat, în interiorul căruia erau depuse osemintele defuncților. Ceea ce o face cu adevărat specială este fațada sa: elementele sculptate, tencuite și pictate într-un vibrant roșu imită cu fidelitate forma unui pat grecesc de lemn (kline). Astfel de paturi erau folosite în antichitate de participanții la symposia, banchetele ritualice unde se consuma vin.

Artefactul provine dintr-un mormânt grecesc fastuos, datat la finalul secolului al IV-lea î.Hr. – începutul secolului al III-lea î.Hr.

Credința era că defunctul se va desfăta în plăcerile unui banchet perpetuu

Pe lângă patul funerar, aici au fost descoperite și trei cununi din bronz aurit, bijuterii de aur și sticlă, precum și vase prețioase din aur și argint, mărturii ale bogăției și statutului social înalt al celor înmormântați.

Sarcofagele de piatră care imitau paturile sau banchetele (kline) erau tipice mormintelor din epoca elenistică, în zonele influențate de puterea politică macedoneană. În lumea antică, participarea la banchete se făcea din poziția semi-culcat, o imagine pe care grecii au transpus-o și în ritualurile funerare.

Referința la kline în context funerar simboliza credința că, în viața de apoi, defunctul se va desfăta în plăcerile unui banchet perpetuu, o celebrare eternă a vieții.

Un aspect remarcabil este raritatea unei astfel de piese în patrimoniul muzeelor mondiale, mai ales una provenită din cercetări arheologice sistematice, cu un context de descoperire cunoscut și documentat.

Și mai rară este situația în care culoarea originală, în acest caz roșul intens, supraviețuiește milenii, amintindu-ne că arta antică, spre deosebire de percepția populară a statuilor albe, era vibrantă și colorată. Acest pat funerar nu este doar o mărturie a practicilor funerare, ci și un simbol al felului în care oamenii din trecut alegeau să celebreze viața, chiar și în fața morții, notează Muzeul de Istorie.

Pe lespezile ce formau bazele sarcofagelor, arheologii au descoperit fragmente de lemn și oase umane

În cavoul din Movila Dulcești au fost identificate, răvășite de hoții din antichitate, componentele a două sarcofage cu fațade ce imitau paturi de banchet. Se pare că doar sarcofagul din prima cameră, cel în care au fost depuși cel mai probabil defuncții cei mai tineri, a fost decorat. Pe lespezile ce formau bazele sarcofagelor, arheologii au descoperit fragmente de lemn, oase umane, pigmenți, posibil de la truse de fard, și mici piese de aur și bronz.

Extragerea blocurilor de piatră din subteran, documentarea și restaurarea lor, un proces complex și minuțios, a fost realizată cu sprijinul specialiștilor de la Metamorfozys și Luthonium. Studiul acestui ansamblu este în continuare în desfășurare, promițând noi informații prețioase despre civilizația elenistică de pe teritoriul României.

Publicul este invitat să admire această nouă piesă excepțională a patrimoniului național, de miercuri până duminică, în intervalul orar de vizitare 09:00-17:00, la Muzeul Național de Istorie a României.