Partidul de extremă dreaptă AfD a fost plasat sub supraveghere de serviciile secrete germane. Autoritățile pot intercepta comunicările membrilor formațiunii și pot introduce informatori în rândurile sale

Cu câteva luni înainte de alegeri, măsura ar putea cântări asupra rezultatelor partidului, aflat deja în pierdere de viteză în sondaje.

În Germania, partidul de extremă dreaptă Alternativă pentru Germania (AfD) a fost pus sub supraveghere de serviciile de informații interne, care îl suspectează de atacuri la adresa ordinii democratice. Această măsură vine cu câteva luni înainte de alegeri.

Oficiul pentru Protecția Constituției a plasat AfD printre „cazurile suspecte”, ceea ce îi permite să-i monitorizeze comunicările sau chiar să introducă informatori în rândurile sale, au declarat, miercuri, pentru AFP surse parlamentare, confirmând informații de presă. Totuşi, această supraveghere nu-i va viza pe deputații și candidații săi pentru viitoarele alegeri, regionale sau naționale.

Decizia, luată la sfârșitul săptămânii trecute, potrivit ediției online a revistei „Der Spiegel”, este foarte sensibilă cu șapte luni înainte de alegerile legislative din 26 septembrie. Plasarea sub supraveghere este marcată cu sigiliul infamiei în Germania, deoarece, în principiu, este rezervată grupurilor ultra-radicale.

AfD, creat în 2013, a intrat în forţă în 2017 în Camera Deputaților și întruchipează prima formaţiune politică în opoziție cu conservatorii Angelei Merkel și social-democrații, aflaţi împreună la putere. Partidul, care și-a construit succesul pe poziția sa împotriva politicii de migrație a cancelarului, este în prezent măcinat de certuri interne și de pierdere de viteză în sondaje.

Thomas Haldenwang, președintele serviciilor de informații interne, a informat, miercuri, birourile regionale ale serviciilor sale cu privire la decizia luată, a informat „Der Spiegel”. Întrebat de AFP, serviciul de informații interne a răspuns că „nu se poate exprima public despre această afacere” din cauza unei proceduri legale în curs, AfD depunând o plângere. De asemenea, un purtător de cuvânt al Ministerului de Interne a refuzat să vorbească, invocând aceleași motive.

La rândul său, copreședintele grupului parlamentar AfD a denunțat o decizie „pur politică” și „nejustificată”. „AfD va iniția în mod evident proceduri legale”, a reacționat Alice Weidel pe contul său de Twitter. Colegul său Tino Chrupalla, unul dintre copreședinții partidului, a calificat şi el procedura biroului ca fiind „scandaloasă”, acuzându-l că „lansează informații în presă” când nu este autorizat să facă acest lucru şi „pune AfD în dezavantaj în competiția democratică dintre partide”.

Pentru a-și explica decizia, biroul s-a bazat pe un raport de 1.000 de pagini al serviciilor de informații unde sunt catalogate „presupusele încălcări ale ordinii fundamentale libere și democratice ale partidului”. Anchetatorii au adunat câteva sute de discursuri sau declarații ale oficialilor AfD la toate nivelurile.

Un element-cheie reținut ar fi influența celei mai radicale facțiuni din AfD, numită „Aripa”, care este apropiată de neo-naziști. De asemenea, plasată sub supraveghere anul trecut, această mișcare s-a dizolvat oficial, dar reprezentanții săi sunt încă în partid. Raportul subliniază, de asemenea, legăturile AfD cu anumite organizații radicale, cum ar fi mișcarea identitară și editorul și ideologul Noii Drepte, Götz Kubitschek.

Sursa: 20 Minutes / Traducerea: Rodezia Costea (Rador)